În popor, arborelui care face castane i se mai spune castan porcesc, chistin şi afghistin, însă atlasul botanic îl încadrează în specia Aesculus hippocastanum, din familia Hippocastanaceae.

Chiar dacă mulţi dintre noi nu utilizăm castanele decât în scop decorativ, acestea au şi numeroase proprietăţi terapeutice, fiind intens utilizate în medicina naturistă. Astfel, fitoterapia foloseşte scoarţa arborelui, seminţele acestuia, respectiv castanele, florile şi frunzele. Scoarţa se recoltează primăvara, în luna aprilie, de pe ramuri în vârstă de 3-5 ani, seminţele (castanele) se adună toamna, în lunile septembrie-octombrie, după coacere deplină, florile se culeg pe timp frumos când jumătate din inflorescenţă prezintă flori deschise (luna mai), iar frunzele se adună în lunile mai-iunie, după care se usucă în încăperi bine aerisite.

Castanele decojite, uscate şi măcinate, ascund nebănuite calităţi, prezentând proprietăţi antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, anticoagulante şi fluidizante sanguin, decongestive, hemostatice şi antiexudative venoase. De asemenea, acţionează cu efecte directe în afecţiuni venoase  şi la întărirea pereţilor vaselor capilare fragile. “Preparatele din seminţe de castan sălbatic constituie remedii eficiente de prevenire şi combatere a multor afecţiuni cum sunt: varice, flebite, tromboze, ulcere varicoase la picioare, crampe dureroase, insuficienţă venoasă şi limfatică şi hemoroizi. Totodată, cresc tonusul capilarelor fragile şi contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor şi a luxaţiilor”, susţine prof. univ. dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie.

Acesta consideră că preparatele pe baza organelor vegetale ale castanului constituie remedii excelente în afecţiunile venelor, de aceea ar trebui să nu lipsească din nici o casă. Iată câteva dintre reţete pe bază de castane, scoarţă de castan, flori sau frunze, pe care prof. Milică le recomandă în tratamentul naturist al diverselor boli:

Preparate din seminţe (castane):

-decoct din 5-6 castane cojite şi mărunţite la un litru de apă; se fierbe 10-15 minute şi se consumă câte o ceaşcă înainte de mesele principale timp de 20 de zile pe lună, având efecte flebotonice şi antiinflamatoare, diminuând fragilitatea capilarelor.

- decoct folosit extern sub formă de baie de şezut pentru vindecarea hemoroizilor şi comprese contra cuperozei;

- cataplasme preparate din făină de castane, amestecată cu făină de grâu (în proporţii 1:1), se adaugă oţet şi se omogenizează pentru a se aplica, în strat subţire, pentru diminuarea durerilor reumatice, uşurarea circulaţiei sanguine, atenuarea durerilor gastro-intestinale şi grăbirea vindecării rănilor inflamate;

- mască de faţă preparată din castane curăţate de coajă şi date prin răzătoare fină, care se amestecă cu miere de albine (proporţie de 1:1) şi se aplică timp de 10 minute pe tenuri foarte grase şi pentru reducerea fragilităţii capilarelor, având efecte astringente şi tonice.

Preparate din scoarţă de castan:

- decoct din 40-50 g scoarţă uscată şi măcinată la un litru de apă; se fierbe 3 minute, se infuzează 5 minute şi se beau 2-3 ceşti pe zi, cu efecte interne contra obezităţii şi pentru scăderea temperaturii corpului. Extern se utilizează pentru băi locale contra hemoroizilor şi a congestiilor pelviene feminine, având rol anestezic şi astringent.

- tinctură din 100 g scoarţă măcinată şi 300 ml alcool 40 %; se lasă la macerat 15 zile, se strecoară şi se iau câte 10-15 picături pe zi în tratamentul trombozei şi a varicelor;

- vin preparat din 50 g scoarţă măcinată la un litru vin alb, care se macerează timp de 7 zile; se strecoară şi se consumă câte un păhărel înainte de mese ca băutură tonică şi febrifugă în diaree, dizenterie şi malarie, având efecte similare cu scoarţa arborelui de chinină.

Preparate din frunze:

-infuzie dintr-o linguriţă frunze uscate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute, se îndulceşte cu miere şi se bea prin înghiţituri rare, având rol mucolitic;

- unguent din o cană frunze verzi care se macerează în 100 ml alcool 70 %, timp de 24 ore; se adaugă 200 g unt topit sau margarină şi se încălzeşte 2 ore pe baia de apă. După răcire timp de 24 ore se reîncălzeşte şi se strecoară în cutii din plastic sau din sticlă, pentru a fi folosit la tratarea varicelor şi a hemoroizilor.

Preparate din flori:

- tincură din 20 g flori macerate timp de 3-4 zile în 100 ml alcool, se strecoară şi se foloseşte sub formă de frecţii în reumatism, degerături şi impetigo.

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.