Câți se mai gândesc la sufletul copilului?

Creşterea copiilor

Câți se mai gândesc la sufletul copilului?

    • Câți se mai gândesc la sufletul copilului?
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Mulţi taţi se străduiesc din răsputeri să le dăruiască fiilor lor un cal bun, o casă minunată sau ogoare scumpe, dar nu fac absolut nimic ca fiii lor să aibă un suflet bun, să fie credincioşi şi iubitori de Dumnezeu.

Să vorbim acum puţin despre un lucru pe care l-a spus pentru prima dată apostolul Pavel: „Dacă a crescut copii...” (I Timotei 5, 10). Apostolul nu înţelege aici, aşa cum mulţi cred, că nu şi-a lăsat copiii să moară de foame. Oricum legea firii n-ar fi îngăduit-o şi de aceea nu e nevoie de reguli sau legi ca văduvele să-şi crească copiii. Apostolul înţelege aici grija pentru virtute, a-i creşte pe copii cu evlavie.

Fiindcă mamele care nu-şi cresc astfel copiii sunt mai degrabă ucigaşe, decât mame. Şi nu spun asta numai pentru femei, ci şi pentru bărbaţi. Mulţi taţi se străduiesc din răsputeri să le dăruiască fiilor lor un cal bun, o casă minunată sau ogoare scumpe, dar nu fac absolut nimic ca fiii lor să aibă un suflet bun, să fie credincioşi şi iubitori de Dumnezeu.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Părinții și educarea copiilor, traducere de Ieromonahul Benedict Aghioritul, Editura Agapis, București, 2007, p. 40)