Ce pot face dacă iubesc un necredincios?

Căsătorie

Ce pot face dacă iubesc un necredincios?

    • Ce pot face dacă iubesc un necredincios?
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Are mare nevoie de iubire necredin­ciosul, dar iubeşte-l ca o credincioasă, să vadă şi el cum iubeşte o fata credincioasă! Îndrăzneşte să-l iubeşti ca o credincioasă şi ai să vezi ce bărbat vei avea. Curaj, copila mea!

Ce putem face dacă iubim un necredincios?

D-apăi iubeşte-l! Are mare nevoie de iubire necredin­ciosul, dar iubeşte-l ca o credincioasă, să vadă şi el cum iubeşte o fata credincioasă!

Am avut la noi, la Centrul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, o studentă care lucra în perioada facultăţii, care era credin­cioasă, foarte credincioasă, şi s-a îndrăgostit de un băiat necredincios, şi el de ea.

Şi ea i-a explicat: „Ştii, eu sunt credincioasă”. Zice el: „Bine, şi ce dacă!”. Nu conta pentru el. Zice ea: „Mă duc la Biserică”. El: „Bine, du-te!”.

Şi pe urmă, după vreo două-trei luni de zile, a vrut s-o pupe. Şi ea i-a zis:

‒ Ştii, eu sunt credincioasă

‒ Şi ce dacă!

‒ Fetele credincioase nu se pupă.

‒ Nu?

‒ Nu.

‒ Deloc?

‒ Deloc.

‒ A, zice el, eu nu pot așa.

‒ Ţi-am spus că sunt credincioasă, zice fata.

‒ Nu, nu pot, zice băiatul. 

Și a plecat acasă. A stat o săptămână, şi apoi a revenit şi-i zice fetei:

‒ Ştii, eu te iubesc.

‒ Da, dar să ştii că eu sunt credin­cioasă.

‒ Bine, nu te pup.

Şi pe urmă a zis: „A, eu cred că pentru că lucrezi acolo la Maica Siluana gândeşti aşa. Te învaţă prost. Mă duc eu să vorbesc cu ea!”. Şi a venit băiatul să vorbească cu mine. Şi a zis:

‒ Maică, nu e normal, eu o iubesc, ea mă iubeşte şi nu vrea să o pup!

Zic:

‒ Ai mai iubit până acuma?

‒ Trei!, zice.

‒ Şi le-ai pupat?

‒ Da!

‒ Şi le iubeai?

‒ Da.

‒ Şi unde sunt?

‒ Nu ştiu!

‒ Ei vezi? Dacă le-ai pupat, le-ai pierdut. Vrei să o pierzi şi pe asta?

‒ Nu!

‒ Atunci n-o pupa până la nuntă!

‒ Bine!

Pe urmă părinţii, că să se ia, dar fără nuntă. Fata răspundea la fel: „Nu pot, că-s credin­cioasă!”. O, şi supărare mare. Şi până la urmă, au făcut aşa cum a zis ea. Deci la orice îi zicea el, ea spunea: „Nu pot, că-s credincioasă!”, și nu s-a lăsat. Iar la un moment dat, el s-a întors cu spatele, cum ziceai matale adineauri. Pe urmă s-a întors iar cu faţa, şi a fost voia lui Dumnezeu ca să biruiască, şi uite, au un copil frumos acuma şi sunt bucuroşi.

Așadar, îndrăzneşte să-l iubeşti ca o credincioasă şi ai să vezi ce bărbat vei avea. Curaj, copila mea!

(Monahia Siluana Vlad, Deschide Cerul cu lucrul mărunt, Editura Doxologia, Iași, 2013, pp. 175-176)