Cine poate posti mai puțin în Postul Paștilor?

Documentar

Cine poate posti mai puțin în Postul Paștilor?

Biserica ne învață că hrana și consumul exagerat de alimente și băuturi nu sunt scopul principal al vieții noastre. Trupul trebuie îngrijit prin anumite restricții alimentare și prin post și, de aceea, respectarea celor patru posturi de peste an este o datorie a fiecărui creștin.

Spre exemplu, canonul 56 al Sinodului Trulan (692) interzicea, sub pedeapsa caterisirii şi excomunicării, consumarea de hrană provenită de la animale (carne, ouă, brânză), în timpul Postului Mare, condamnând în acest fel obiceiul armenilor şi al apusenilor de a mânca lapte, ouă şi brânză în sâmbetele şi duminicile acestui post.

Însă, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că, vechile canoane ale Bisericii, referitoare la durata, asprimea și obligativitatea posturilor au fost formulate pentru credincioșii care trăiau în vremurile respective și în condiții de viață diferite de cele de astăzi. Canoanele referitoare la posturi nu sunt dogme, ci norme bisericești moral-disciplinare care țin cont de necesitățile timpurilor și de schimbările care au loc în viața credincioșilor.

De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ținând cont de aceste principii, în ședința de lucru din ziua de 27 februarie 1956, a hotărât câteva derogări sau pogorăminte cu privire la regula respectării posturilor în vremurile de astăzi. Cele referitoare la Postul Paştelui sunt următoarele:

  • Copiii care nu au împlinit vârsta de 7 ani să fie dezlegaţi de pravila postului, putând să mănânce orice fel de alimente în tot timpul anului şi, deci, şi în Postul Paştelui.
  • Copiii cu vârste cuprinse între 7 și 12 ani, credincioşii de orice vârstă care sunt în neputinţe, slăbiciuni şi suferinţe trupeşti și au un regim alimentar special, precum şi femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să postească miercurile  şi  vinerile de peste  an, precum și prima şi ultima săptămână din Postul Mare. Pentru celelalte zile ale Postului Mare ei sunt dezlegaţi să consume peşte, icre, ouă, lapte şi brânză.

Această hotărâre a Sfântului Sinod este pe deplin îndreptăţită, având în vedere că postul nu urmărește șubrezirea trupului, cum se afirmă uneori, ci el este un mijloc de îngrijire a lui prin anumite restricții alimentare, pentru curățarea de patimi. A nu-i permite unui credincios care suferă de o anumită afecțiune consumul de lactate în perioada postului, deși acesta îi este recomandat din punct de vedere medical, aceasta ar fi o dovadă de absurditate și ignoranță.

De aceea, important este ca fiecare creștin să apeleze la duhovnic, iar duhovnicul să aibă înţelegerea necesară pentru a acorda dezlegare de la regula postului și în alte cazuri decât cele menționate mai sus, atunci când este nevoie, urmărind zidirea sufletească a tuturor credincioşilor şi, în același timp, înlăturarea suferinţei trupești.

Citește despre: