Crucea este simbol al mântuirii, prin pătimirea de bunăvoie a omului dinafară pentru cel lăuntric, totul din dragoste pentru Hristos, Cel ce iubește. Crucea e nebunie pentru cei ce pier și putere a lui Dumnezeu pentru cei ce se mântuiesc (I Corinteni 1, 18).

Zis-a Domnul: „Și cel ce nu va lua crucea sa și să vie dupre mine, nu este mie vrednic” (Matei 10, 38). Crucile noastre sunt mici și ușoare față de Crucea Lui, deoarece fiecare dintre noi poartă crucea pentru păcatele sale, pe când El a luat o Cruce neasemuit de grea pentru păcatele lumii întregi. De asta și spune: „crucea sa,” nu: „crucea Mea”.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Simboluri și semne, Editura Predania, București, 2010, p. 42)