Cum recomandaţi sfinţia voastră citirea Sfintei Scripturi?

Eu recomand celor care se lasă îndrumaţi de mine să citească în fiecare zi două capitole din Noul Testament, începând cu Evanghelia de la Matei, continuând cu celelalte Evanghelii, şi apoi să le citească încă o dată şi încă o dată, de trei ori Evangheliile una după alta, după aceea fiecare carte din Noul Testament, să o citească de trei ori în parte, Faptele Apostolilor o dată, de două ori, de trei ori, Epistola către Romani o dată, de două, de trei ori şi aşa mai departe până la sfârşitul Noului Testament. Recomand să se citească Evangheliile una după alta de trei ori, pentru că există şi multe texte paralele şi atunci e bine să ai o perspectivă generală. Celelalte cărţi ale Noului Testament nu au o legătură unele cu altele, sunt fiecare de sine stătătoare, aşa că e bine să se citească fiecare în parte de trei ori.

După ce ai citit Noul Testament de trei ori în felul acesta, apoi se citesc câte două capitole în fiecare zi fără să se mai ţină seama de numărul de citiri. Şi asta până la sfârşitul vieţii, în scopul de a ne împodobi mintea cu gânduri cereşti şi de a le avea la îndemână pentru înlăturarea ispitelor celui rău sau pentru întărirea în bine. Mă gândesc că citirea Scripturii în general, şi a Noului şi a Vechiului Testament, trebuie făcută în perspectiva în care Biserica ne îndeamnă să o facem. Când se citeşte din Noul Testament şi din Epistolele Sfinţilor Apostoli, credincioşii sunt anunţaţi că se citesc lucruri izvorâte din înţelepciune, chiar se spune: „Înţelepciune”, se anunţă de unde se citeşte şi slujitorul sfinţit spune în continuare: „Să luăm aminte!”. Deci citirea trebuie făcută cu luare-aminte, considerând că se citesc lucruri excepţionale, lucruri care ies din comun.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniţi de luaţi bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, pp. 137-138)