Un frate a întrebat pe un bătrân, zi­când: „Starețul m-a rânduit să merg la pitărie să fac pâine fraților; iar argații, deși sunt mireni, grăiesc cele ce nu trebuie, iar eu nu mă folosesc auzind acestea; ce să fac?”. Iar el i-a răspuns lui, zicând: „Ai văzut mulțimea copiilor ce învăță carte unii lângă alții, și fiecare citește din tabla sa, și nu din a altu­ia, știind că aceea o va da dascălului său, și nu pe a altuia? Deci și tu, ia aminte de sineți și de cugetarea inimii tale. Iar de te biruiești de patimi, vestește starețului, și ce-ți va zice, aceea fă; că el mai mult decât tine știe folosul tău.” (Sfântul Efrem Sirul)

(Everghetinosul, vol. 1-2, traducere de Ștefan Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2009, pp. 186-187)