curaj

Crezul lui Ștefan cel Mare și Sfânt

S-a scris și s-a vorbit mult despre inegalabilul voievod al Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Oameni de stat, istorici, artişti, scriitori, militari, preoţi, învăţători, savanţi şi oameni simpli l-au purtat și-l poartă în cugetele și-n cuvintele lor, în însemnările și-n operele lor, rămase mărturie peste ani. A fost și este un om sfânt și va rămâne un model în conștiința militarilor, a oamenilor politici cu frică de Dumnezeu, a celor care, într-un fel sau altul, au primit răspunderea conducerii.

Un portret necunoscut al Sfântului Ștefan, la Mănăstirea Războieni

Valori de artă, cultură și credință se strâng la Războieni îngemănate pe patru pereți. Nu sunt multe. Vitregia vremurilor le-a împrăștiat, fie prin alte muzee mănăstirești sau Dumnezeu mai știe pe unde. Dar cele prezente sunt îndeajuns să dea mărturie de identitatea de nezdruncinat a locului.

Marele Iorga despre Marele și Sfântul Ștefan

În ziua de 2 iulie 1504, Ştefan-vodă cel Mare se stingea de o moarte blândă la Suceava, în desăvârşita pace măreaţă ce se boltea asupra întregii ţări pe stâlpii puternici ai biruinţelor sale.

Minunea prin care Ștefan cel Mare a câștigat bătălia de la Podul Înalt

Ca mulțumire pentru așa minune, Ștefan cel Mare le-a poruncit tuturor din țară să postească, cum va face şi el, timp de patru zile, numai cu pâine şi apă. A dat veste în toată ţara ca nimeni să nu-i atribuie lui biruinţa aceea, ci numai lui Dumnezeu, căci el – Ştefan – nu poate să se mândrească cu aşa minune.

Cum îi învățăm pe copii să fie demni și curajoși

Bărbăţia constituie fundamentul oricărei virtuţi: imaginaţi-vă castitatea lipsită de bărbăţie, sau dragostea lipsită de bărbăţie, sau milostivirea lipsită de bărbăţie – or, tocmai asta găsim la copiii noştri. În ei sunt sădite multe virtuţi (de care sunt lipsiţi, adeseori, copiii din familiile necredincioase), însă n-au bărbăţie, şi de aceea virtuţile lor pier foarte repede.

Mama nu obosește niciodată!

„Aceasta este datoria mea. Sunt obligată să le fac pe toate, fără murmur”. Iar aceasta o spunea din toată inima, deoarece îşi iubea casa şi copiii ei şi nu se descuraja din pricina treburilor, ci pe toate le făcea cu bucurie.

Cum s-ar mai putea însufleţi tineretul de azi?

Din păcate, s-a ajuns ca modernismul acesta să topească tot elanul tineretului nostru, prin televizor, calculator, sport, călătorii prin toată lumea. Unitatea cea mai puternică a unei naţii este credinţa, legată de Biserică şi prin ea să luptăm.

Care este ținta mea în viață?

Nu trebuie să năzuim însă, spre a ajunge în scurtă vreme la nepătimire şi la odihnă: pentru aceasta este nevoie de vreme, de osteneală şi de ajutorul lui Dumnezeu.

Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cel dintâi sfânt ocrotitor al Moldovei

În anul 1402, la 2 iunie, moaştele Sfântului Mucenic Ioan, numit „cel Nou”, au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Albă de trimişii voievodului Alexandru cel Bun şi au fost aşezate în biserica „Mirăuţilor” din Suceava, vechea capitală a Moldovei, devenind astfel cel dintâi sfânt ocrotitor şi grabnic ajutător al moldovenilor. 

Episcopul Dosoftei Herescu a adus din surghiun moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

Sfintele moaşte au sosit în cetatea Sucevei la praznicul Înălţării Sfintei Cruci, în ziua de 14 septembrie, anul mântuirii 1783. Din ziua aceea până astăzi, moaştele Sfântului Ioan cel Nou străjuiesc cetatea Sucevei şi păzesc ţara Moldovei de primejdii.

Pagini