Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică (Efeseni 5: 32).

Mare este taina aceea cînd omul lasă pre tatăl şi pre maica lui şi se lipeşte de femeia lui. Apostolul însuşi, care a urcat pînă la cel de al treilea cer şi care a văzut cereştile taine dumnezeieşti, numeşte unirea fizică dintre bărbat şi femeie din sfînta cununie pămîntească taină mare.

Ea este taina iubirii şi a vieţii, decît care mai mare este doar unirea dintre Hristos şi Biserica Lui. Hristos este Mirele, iar Biserica este Mireasa Lui. El S-a jertfit pentru ea astfel încît, prin Sîngele Lui, El să o curăţească pre ea de tot păcatul şi de toată întinarea, şi să o facă vrednică să se numească Mireasa Lui. El cu dragostea Lui încălzeşte Biserica, El cu Sîngele Lui hrăneşte Biserica, El cu Duhul Lui cel Sfînt viază Bierica, o sfinţeşte şi o împodobeşte.

Ceea ce soţul este pentru soţie, aceea este Hristos pentru Biserică. Bărbatul este capul femeii, precum Hristos este Capul Bisericii. Femeia se supune bărbatului ei, precum Biserica se supune lui Hristos. Soţul o iubeşte pe soţia lui aşa cum îşi iubeşte propriul trup, iar Hristos îşi iubeşte Biserica Lui ca Trup al Său. Soţul îşi iubeşte soţia ca pe sine însuşi, iar soţia îl cinsteşte pe soţul ei; aşa Hristos îşi iubeşte Biserica Lui ca pe Trup al Său iar Biserica îl cinsteşte şi I se închină lui Hristos. Aşa cum nimeni nu îşi urăşte propriul trup, ci îl încălzeşte şi îl hrăneşte, aşa Hristos încălzeşte şi hrăneşte Biserica ca pe Trupul Său.

Fiecare suflet omenesc este mireasa Mirelui Hristos, iar adunarea tuturor credincioşilor este mireasa Mirelui Hristos. Relaţia dintre omul credincios şi Hristos este relaţia dintre întreaga Biserică şi Hristos. Hristos este Capul acestui mare Trup care se numeşte Biserică, şi care în parte este văzută, iar în parte nevăzută.

O fraţilor, taina aceasta mare este! Ea ni se descoperă nouă după măsura iubirii noastre pentru Hristos şi după măsura fricii noastre de înfricoşata Judecată a lui Hristos.

O, Stapîne Atotmilostive Doamne, curateste-ne pre noi si impodobeste sufletele noastre, ca sa ne invrednicim acelei negraite uniri vesnice cu Tine, atit in timp cat si in eternitate.

Să luăm aminte la harul Sfîntului Duh Dumnezeu de la Sfînta Taină a Cununiei:

•    La cum harul conferă o măreţie anume felului de a se naşte în lume aloamenilor;

•   La cum harul conferă cununiei o nobleţe şi o cinste aparte, prin aceea căo aseamănă unirii dintre Hristos şi Biserica Lui.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, Editura Egumeniţa, 2005)