Iubirea de aproapele, un pas spre moștenirea vieții veșnice

Nu poți însă susține că l-ai iubit pe aproapele, așa cum a trebuit să-l iubești, pentru că fie ai urât, fie ai judecat, fie nu ai luat apărarea celui nedreptățit.

Și ce este acela, vei întreba, care ne va face să ne desfătăm cu viața aceea? L-a auzit chiar pe judecător, care discuta cu un oarecare tânăr despre acest lucru. Când acela a întrebat pe Hristos: „Ce bine trebuie să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (Matei 19, 16), după ce Hristos i-a spus celelalte porunci, a sfârșit a zice cu porunca iubirii față de aproapele. Și poate că unii dintre ascultători vor zice, așa cum a zis și acel bogat: „Acestea noi le-am păzit, fiindcă nici nu am furat, nici nu am omorât, nici adulter nu am făcut”. Nu poți însă susține că l-ai iubit pe aproapele, așa cum a trebuit să-l iubești, pentru că fie ai urât, fie ai judecat, fie nu ai luat apărarea celui nedreptățit, fie nu ai dăruit din bunătățile tale, ori nu ai iubit (din Omilia a 39-a la Evanghelia după Ioan).

(Sfântul Ioan Gură de AurTexte alese, vol. 1, traducere de Preot Ioan Andrei Târlescu, ediție îngrijită de Ierom. Porfirie Nichita, Editura Bunavestire, Bacău, 2012, pp. 20-21)

De la același autor

Ultimele din categorie