Adevărul

Creștinismul poate fi înțeles doar de inima rugătoare

Nici lectura unui mare număr de cărți, nici familiaritatea cu istoria creștinismului, nici studiul diferitelor sisteme teologice nu ne pot duce la ținta noastră, dacă nu ne vom alipi în mod continuu și până la capăt de poruncile lui Hristos.

„Credinţa care tămăduieşte şi mântuieşte” – Predica IPS Părinte Calinic la Duminica a XXIV-a după Rusalii

Sfinţii Evanghelişti aduc în atenţia noastră două persoane: una de doisprezece ani ca vârstă şi care era pe moarte, iar alta care suferea de doisprezece ani. Negreşit că aici numărul 12 nu poate avea alt simbolism decât cel al Împărăţiei lui Dumnezeu, în care nu va mai fi nici durere, nici boală, şi unde nici moartea nu va mai fi o realitate tulburătoare. Vindecarea omului a venit odată cu Întruparea lui Hristos şi, respectiv, odată cu credinţa în El, când moartea a fost înfrântă, iar viaţa a fost afirmată pentru veşnicie!

Când vine Hristos în inimă, viața se schimbă

Acolo unde există iubirea lui Hristos, singurătatea se risipește. Ești liniștit, bucuros, plin. Nici melancolie, nici boală, nici apăsare, nici frământare, nici tristețe, nici iad.

Doamne, ajută sufletului meu să ajungă la libertate și lumină!

Tu, Doamne, îi ceri doar sufletului meu să-și scoată învelișul cețos și să-și deschidă ochii spre Tine, puterea mea și adevărul meu. Oamenii îmi cer să-mi învelesc sufletul din ce în ce mai mult cu învelitori din ce în ce mai groase... O, ajută-mă, ajută-mă Doamne! Ajută-mi sufletului meu să ajungă la libertate și lumină, să devină ușor, dăruindu-i aripi să zboare!

Puterea răbdării şi a ascultării

Şi părintele acela, către care fusese trimis el dincolo de râu a trimis veste zicând: „Măcar că ai trimis un mut, însă îngerul lui Dumnezeu era”. Atunci, părintele cel zăvorât i-a spus lui adevărul zicându-i: „Nu era mut, ci chiar prea vorbăreţ, numai că, păzind porunca pe care i-o dădusem lui mai înainte, a petrecut aşa”.

„Noi, românii, suntem cei mai fericiţi”

Când a venit Mântuitorul pe faţa pământului, de atunci şi poporul român s-a făcut popor, aşa că noi n-am cunoscut altă credinţă decât desăvârşita Ortodoxie.

Soarele și întunericul dinăuntrul nostru

Soarele, răsărind, trimite lumina sa pretutindeni, dar cei ce au boală la ochi, căutând la lumină, se vatămă. Cine este dar pricina vătămării: lumina sau boala ochilor? Arătat este că boala ochilor, iar nu lumina.

Credinţa pătrunde în adâncimi inaccesibile raţiunii

Misterul Treimii rămâne necuprins până la sfârşit, căci el depăşeşte puterea înţelegerii noastre şi facultăţile naturii noastre create. Şi totuşi, necuprins şi ascuns, el ni se revelează neîncetat în mod „existenţial” prin credinţă şi prin viaţa dusă în credinţă, ca izvorul nesecat al Vieţii veşnice. 

Pilda cântărețului la chitară

Luând aminte, ca un cântăreţ la chitară, la adâncul inimii, vei vedea cu uşurinţă ceea ce cauţi, pentru că sufletul răpit de iubire la culme nu se mai poate întoarce la cele dinapoi. 

„Crucea lui Hristos, pe care o purtăm la gât, nu este ceva fancy, ci este mărturia unei stări de jertfă” – Părintele Visarion Alexa

90% dintre mesajele pe care le primesc de la oameni sunt de genul acesta: „Nu-l mai suport! Nu mai pot! Nu mă mai înţeleg cu...” sau „Relația aceasta este falimentară”. Știți de ce? Pentru că suntem robii acestui stil de viață defectuos, suntem pradă instinctelor şi nu vrem deloc să practicăm trezvia, nu vrem deloc să ne facem stăpânii instinctelor noastre sufletești.

Pagini