Arhimandritul Sofronie

Smerirea noastră e esențială dacă vrem să păstrăm o dispoziție autentic creștină

Dacă, asemenea apostolilor, recunoaștem măreția chemării noastre în Hristos – adică a alegerii noastre în el, înainte de crearea lumii pentru „a primi înfierea” (Galateni 4, 5) – aceasta ne face smeriți, nu mândri.

Rugăciunea pentru aproapele – intrarea în lumea lui Hristos

Participarea cât mai deplină la actul liturgic îi învață pe credincioși rugăciunea lui Hristos din Ghetsimani. Acesta este modelul: când suntem străpunși de întristare, durere și chinuri, ne transpunem rana noastră în planul universal, și suferim nu numai pentru noi înșine, ci pentru întreaga umanitate.

Creștinismul poate fi înțeles doar de inima rugătoare

Nici lectura unui mare număr de cărți, nici familiaritatea cu istoria creștinismului, nici studiul diferitelor sisteme teologice nu ne pot duce la ținta noastră, dacă nu ne vom alipi în mod continuu și până la capăt de poruncile lui Hristos.

Dumnezeu ni Se descoperă treptat și în moduri diferite

Așa cum în viețile fiecăruia dintre noi Dumnezeu ni Se înfățișează puțin câte puțin, tot așa și în istoria omenirii, așa cum este ea zugrăvită în Biblie, Dumnezeu Se descoperă pe Sine Însuși treptat și în felurite moduri.

Ne schimbăm din temelii atunci când Îl primim pe Hristos

Se ivește întrebarea: oare criza spirituală pe care o cunoaștem în lumea de azi nu e preludiul unei uriașe renașteri? Pentru că ceea ce se întâmplă acum în sufletele câtorva se poate preface într-un șuvoi puternic.

Îndrăzneala de a fi creștin

Pentru a contracara însă orice tendință spre îngâmfare, trebuie să amintim doar avertismentul lui Hristos: „Și tu, Capernaume, înălțatu-te-ai oare până la cer? Până la iad te vei coborî” (Matei 11, 23). 

Să-L cunoaștem din ce în ce mai bine pe Dumnezeu!

Cel Ce în Ființa Sa este dincolo de orice Nume Se descoperă pe Sine Însuși ființelor raționale create de El printr-o mulțime de Nume: Lumină, Viață, Înțelepciune, Frumusețe, Bunătate, Adevăr, Sfânt, Veșnic, Atotștiutor, Atotputernic, Drept, Sfințit; Mântuitor, Izbăvitor; și multe altele.

Duşmanul nostru cel mai neîmpăcat e mândria

Omul vrea să domine, să-şi impună altora voia proprie; şi aşa se iscă conflictul între fraţi. Piramida inegalităţii e contrară revelaţiei privitoare la Sfânta Treime, unde nu există mai mare, nici mai mic, unde fiecare Persoană posedă plinătatea absolută a Fiinţei Divine.

Omul este principiul de legătură între Dumnezeu şi restul creaţiei

E esenţial ca noi toţi să învăţăm să distingem energiile după originea lor: incapacitatea de-a o face împiedică progresul duhovnicesc.

În Sfânta Liturghie, preotul ia parte la jertfa mântuitoare a lui Hristos Însuși

Pregătindu-se cu frică şi apropiindu-se cu evlavie, prin însuşi conţinutul slujirii sale, preotul este atras pe tărâmul Dumnezeiescului. El începe Liturghia invocând înfricoşătorul Nume al Sfintei Treimi şi continuă să fie suspendat în Duhul între Creator şi întreaga existenţă creată. 

Pagini