bolnav

Importanța Maicii Domnului în viața Cuviosului Calinic Pustnicul

Cu icoana Maicii Domnului izgonea duhurile rele din oameni, alunga fiarele sălbatice din grădina sa, biruia patimile şi gândurile viclene din cugetul său. Oriunde se ducea, purta cu sine icoana Maicii Domnului şi era izbăvit de tot răul.

Considerații medical-duhovnicești asupra Sfântului Maslu

Cea mai puternică și cea mai completă medicină este medicina hristică, medicină articulată după modelul taumaturgic al Mântuitorului Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre. În cadrul acestei medicini, una din metodele cele mai complexe de tratament este Taina Sfântului Maslu, care, în virtutea efectelor ei, a fost numită de părinții bisericești Taina vindecării sufletului și trupului.

Promisiunea Maicii Domnului că va ocroti Mănăstirea Sihăstria

Într-o noapte, pe când zăcea bolnav în pat, a intrat în chilia lui o femeie îmbrăcată cu bună cuviinţă şi, apropiindu-se de el, a zis: „Nu te întrista, părinte Ioanichie. De acum ne vom îngriji noi de acest sfânt lăcaş!”. Era Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, protectoarea acestui smerit aşezământ călugăresc.

Schimonahii Gherontie şi Gherman, pustnicii din Munţii Sihlei

Aceşti doi sihaştri aveau şi altă poruncă de la stareţul lor. Să îngrijească de călugării bolnavi din pustie, iar pe cei greu suferinzi să-i coboare în Schitul Sihăstria sau să-i ducă la bolniţa Mănăstirii Neamţ.

Sfântul Partenie de la Agapia avea darul tămăduirii şi al izgonirii duhurilor necurate

În anul 1660, Cuviosul Partenie de la Agapia s-a strămutat la cereştile lăcaşuri, iar trupul său a fost îngropat în „Livada Părinţilor”. Mai târziu, cinstindu-se de părinţi în ceata cuvioşilor şi făcându-se unele minuni la mormântul său, moaştele lui s-au aşezat în biserică spre închinare, pe care le-a sărutat şi însuşi Mitropolitul Dosoftei. Apoi, năvălind turcii peste Ţara Moldovei, moaştele Cuviosului Partenie au fost ascunse în munte şi au rămas acolo, neştiute de nimeni până în zilele noastre.

Părintele Cleopa – În ce fel ne păcălește diavolul, fără să ne dăm seama

Spunea Părintele Cleopa: „Să ştiţi că cele mai multe suflete de creştini le duce diavolul în iad prin amânarea pocăinţei. La cei tineri le spune: «Eşti tânăr. Acum vrei să te spovedeşti? Acum vrei să te rogi sau să posteşti? Nu-ţi pierde timpul acum cu acestea. Trăieşte-ţi viaţa! Ai timp să te pocăieşti mai târziu...». Celor maturi le spune: «Acum ai de crescut copii, ai de lucru. Mănâncă şi bea, ca să ai putere. Te vei ocupa de suflet la bătrâneţe...». Iar către cei bătrâni zice: «Toată viaţa te-ai ostenit şi ai muncit. Mai eşti şi bolnav şi neputincios. Şi poate nu mori chiar acum. Mai ai timp...»”.

Rugăciunea insistentă, fără descurajare, ne va dărui ce avem nevoie

Cine din voi are prieten şi va merge la miezul nopţii la el şi îi va zice: „Prietene, dă-mi împrumut trei pâini, că mi-a venit un prieten din depărtare şi nu am ce să-i pun dinainte. Şi acela va răspunde: nu-mi face osteneală, căci e târziu, m-am culcat cu copiii şi-i noapte, nu pot să-ţi dau. Şi dacă pentru prietenie nu-i va da lui, apoi măcar pentru stăruinţă îi va da lui.” Pildă ne dă Domnul ca să fim tari în credinţă şi stăruitori.

Înfrânarea statornică este temelia moralei creștine

Dar nu orice înfrânare, ci numai aceea închinată Domnului și împlinită cu înțelepciune, după dreptatea legii lui Dumnezeu.

Oare Dumnezeu nu poate să-l vindece pe om de orice suferință?

Oare Cel care face cea mai mare dintre minuni nu este capabil s-o facă și pe cea mai mică, pe cea mai neînsemnată? Oare zidarul care a ridicat casa nu poate s-o repare?

Sutașul din Capernaum, omul de care S-a minunat Domnul Hristos

Când s-a apropiat de Domnul Hristos, el de fapt și-a mărturisit credința. A spus că are un servitor care este bolnav și l-a rugat pe Domnul Hristos să-l vindece. Avea credința că Domnul Hristos poate lucrul acesta. Dar avea credința că poate să facă lucrul acesta de la depărtare, nu numai din apropiere. 

Pagini