dragostea de aproapele

Pe calea iubirii urcăm spre Dumnezeu. 

Lupta dintre bine și rău se dă pentru sufletul fiecărui om

Răul îl luptă cu putere pe om şi-l sileşte la rău, iar binele îl atrage la sine prin frumuseţea sa morală; binele atrage la sine prin făgăduinţele vieţii veşnice, ca încununare a birunţei împotriva patimilor.

Cum pot unii oameni să ierte totul?

În sufletul care stă sub înrâurirea lui Dumnezeu, chiar dacă s-ar întâmpla să se producă vreo supărare, totuşi legătura dragostei nu se desface dintr-însul.

Protosinghelul Nicodim Măndiţă – Cearta nu ne este de nici un folos!

Nu este bine şi creştineşte să-ţi pierzi timpul în discuţii care duc la ceartă şi dezbinare. Acela este biruitor în discuţii care la început se pare că este biruit, dar până la urmă reuşeşte să rămână în pace şi dragoste cu acela cu care nu se potriveşte în idei.

Adevărata iubire este și exigentă

Exigența o exprimăm, mai întâi de toate, prin însuflețirea continuă a celui drag, prin încredințarea lui că este nesfârșit de prețios și de important, că dispune de toate cele necesare pentru a crește către o mai înaltă omenitate. 

Privind de pe Cruce

Perspectiva creștinului este cea de pe Cruce. În durerea chinurilor, în asfixierea ce îi curmă răsuflarea, mai poate un răstignit să-și judece aproapele? 

Monahul Damian Ţâru se mâhnea când auzea pe cineva cârtind sau osândind pe aproapele

Dacă venea un frate la el şi începea a cârti şi a osândi, bătrânul lăsa capul în jos, se oprea din lucru şi ofta. Atunci fratele, văzând aceasta, se ruşina de cuvintele sale şi îşi cerea iertare.

Sfântul Epifanie de la Voroneţ vedea aşezarea inimii fiecăruia şi cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele

Întrucât ostenelile cele ascunse ale sfinţilor singur Dumnezeu le ştie, tot aşa şi faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au rămas necunoscute. În tradiţia locului se spune că era foarte ascultător şi blând, că avea darul lacrimilor şi era desăvârşit în dragoste. Iar în Patericul Sfinţilor din Moldo-România se spune că a trăit prin anii 1660, „biruind desăvârşit pre toate cetele vrăjmaşilor celor nevăzuţi prin adâncă smerenia sa”.

Protosinghelul Ghervasie Hulubariu: „Mai mare este dragostea decât pravila”

Când cineva îţi bate în uşă, lasă-ţi pravila, deschide-i uşa, dă-i un ban, o haină, un sfat, o vorbă bună, dă-i dragostea ta, bunătatea inimii tale, tot ce ai mai de preţ, ca el să plece mulţumit şi folosit.

Protosinghelul Iosif Rusu – la Judecată, de partea noastră vor sta toți cei cărora le-am făcut bine

„Vai, tată, ce o să facem noi la Judecată? Acolo toate faptele noastre ne vor ieşi înainte! De aceea avem nevoie de rugăciune, de smerenie, de lacrimi şi metanii. Să te rogi, tată, să te închini lui Dumnezeu, să îndemni, să faci milostenie. Dacă nu ai ce da, măcar un cuvânt bun să dai săracului, să nu plece nemiluit, că Dumnezeu îl trimite spre mântuirea noastră.”

Pagini