Ioanichie Bălan

Când a fost întemeiată Taina Sfintei Împărtăşanii?

Sfânta Împărtăşanie se dă oamenilor drepcredincioşi spre iertarea păcatelor şi spre înnoirea vieţii lor duhovniceşti. Nimeni dintre oameni nu se poate mântui fără aceste patru Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea, Spovedania şi Sfânta Împărtăşanie.

Arhimandritul Iachint Unciuleac – Când ne aflăm la răscruce, să cerem sfatul duhovnicului

„Dacă nu-ţi mărturiseşti duhovnicului gândurile, acestea rămân şi nu fac altceva decât să sape la temelia casei tale sufleteşti. Când suntem la răscruce, este bine să nu ne grăbim, ci să ne oprim, să judecăm, să ne rugăm şi să cerem ajutorul lui Dumnezeu, al Maicii Domnului, al sfântului înger păzitor, al sfinţilor şi să cerem sfat – sfatul părintelui duhovnicesc.”

Care este momentul haric principal din rânduiala Sfintei Spovedanii?

Momentul haric principal al Sfintei Spovedanii este momentul dezlegării păcatelor pe care o face preotul la urmă, prin punerea mâinilor în chipul crucii pe capul credinciosului și prin rostirea rugăciunii de dezlegare.

Arhimandritul Irinarh Roset ținea ascuns darul rugăciunii lui Iisus

Pe când şedeam în pustie, acei 12 ani, mă rugam lui Dumnezeu şi Preacuratei Maicii Lui ca să-mi dăruiască şi mie acel sfânt dar. Şezând eu într-o noapte la rugăciune, la miezul nopţii, de năprasnă s-a luminat chilia unde şedeam şi m-a împresurat împrejur cu o văpaie de foc, dar nu mă ardea; şi am început în inima mea a striga tare: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”. Iar eu m-am înspăimântat şi m-am temut ca nu cumva să fie înşelăciune drăcească.

(Video) „Floarea duhovnicească a Moldovei”, cinstită la Mănăstirea Sihastria

Mănăstirea Sihăstria s-a îmbrăcat în haină de sărbătoare cu prilejul serbării ocrotitoarei sale, Sfânta Teodora de la Sihla.

Descoperirea moaştelor Sfântului Ioan Iacob Hozevitul

Stareţul lavrei, Amfilohie, cu greu a dat binecuvântarea să se deschidă mormântul Cuviosului Ioan din peşteră. Însă, cum l-au deschis, a ieşit un miros de bună mireasmă care a umplut peştera şi inimile tuturor. Iar trupul cuviosului şi hainele erau întregi şi nevătămate şi răspândeau o aromă cerească de sfinţenie. Parcă era de curând adormit. Atunci toţi pelerinii au îngenuncheat şi, cu lacrimi de emoţie şi evlavie, au strigat: „Slavă Ţie, Doamne, pentru această mare minune! Cuviosul Ioan Românul este sfânt!”.

Nevoinţele de taină ale Sfântului Ioan Iacob Hozevitul

Nevoinţele sale cele din inimă, lacrimile de taină, lupta cu gândurile şi cu duhurile rele, cugetările duhovniceşti la cele de sus şi căldura Duhului Sfânt care îi aprindea inima pentru Hristos, singur Dumnezeu le vedea şi le primea ca o ardere de tot a Cuviosului Ioan Sihastrul, neştiute de niciun muritor.

Adormirea în Domnul a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul şi păsările venite la înmormântare

Deodată însă, peştera s-a umplut de nenumărate păsărele de pustie, cărora Cuviosul Ioan le dădea zilnic pesmeţi să mănânce. Acum, însă, nu veniseră să primească hrană, ci au fost trimise de Dumnezeu, spre cinstirea Sfântului Ioan, ca să-l jelească şi să-l petreacă spre mormânt.

Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul – un sfânt al zilelor noastre

Sfinte Preacuvioase Părinte Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru lume, pentru neamul din care te-ai născut, pentru mănăstiri şi credincioşi, pentru mântuirea tuturor celor ce cred şi caută pe Domnul!

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul – în Ţara Sfântă, pe urmele lui Hristos

După ce s-a nevoit mai întâi singur într-o peşteră din pustiul Iordanului, s-a retras apoi în obştea Mănăstirii „Sfântul Sava” de pe Valea Cedrilor. Aici a dobândit darul lacrimilor şi al rugăciunii inimii şi a răbdat grele lupte şi încercări de la diavoli. Astfel, ajunsese atât de despătimit, încât răbda ocara şi toate cu bucurie, avea mare milă pentru toată zidirea şi nu se temea niciodată de diavoli, de boală şi de moarte.

Pagini