Mănăstirea Sfântul Pantelimon

„Tebaida” Athosului

Unul dintre cele mai impresionante ansambluri de clădiri pe care le poate zări pelerinul ce călătoreşte din Ouranuopoli către Sfântul Munte este Tebaida, cunoscut și ca „Schitul porcului”.

Odoarele Mănăstirii „Sfântul Pantelimon”

În schevofilachion se mai păstrează cinstitul cap al Sfântului Siluan Athonitul, precum şi părţi din Sfintele Moaşte ale mai multor sfinţi.

Chilia Sfântului Siluan de la Vechiul Rusikon

Cuviosul Siluan și-a ridicat o mică „colibă” osebită, la Vechiul Rusikon, nu departe de corpul de chilii al obștii, unde a vieţuit pentru un an şi jumătate.

Moara Mănăstirii Rusikon – loc de nevoinţă al Sfântului Siluan Athonitul

Sfântul Siluan Athonitul a intrat în mănăstirea rusească a „Sfântului Mucenic Pantelimon” (Rusikon) la vârsta de 26 de ani. Prima sa „ascultare” a fost la moară.

Vechiul Rusikon – Athos

Deasupra Mănăstirii „Sfântul Pantelimon” din Muntele Athos, lângă drumul ce duce spre Kareia, sus în munte, la o înălţime cam de 250 metri deasupra mării, se află Vechiul Rusikon – Vechea Mănăstire sau Mănăstirea Tesaloniceanului.

Clopotniţa Mănăstirii „Sfântul Pantelimon” – Athos

Clopotul cel mare a fost construit în Rusia de către Constantin Voroviev şi este cel mai mare clopot din Sfântul Munte.

Minunata arătare a Maicii Domnului la Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Athos (3 septembrie 1903)

Când fotografia a fost developată, imaginea Maicii Domnului a apărut în mod uimitor în partea stângă a imaginii, primind cu smerenie un pesmet binecuvântat.

Arsanaua Mănăstirii „Sfântul Pantelimon” – Athos

Arsanaua nouă este construită lângă mănăstire şi a fost recent refăcută din piatră.

Odoarele Mănăstirii „Sfântul Pantelimon” – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

La loc de cinste în sfântul altar se păstrează capul Cuviosului Siluan, un mare dascăl al rugăciunii, cu viaţă sfântă, plecat la Domnul în anul 1938.

Ajutoare româneşti la Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Arsă şi pustiită de mai multe ori, a fost reînnoită atât de ţarii ruşi, cât şi de domnii Ţărilor Române.

Pagini