pace

Să ne ferim de patimi, ca să sporim duhovniceşte

„Să ştiţi, fiii mei, că zavistia, pizmuirea, lăcomia, vicleşugul, mânia, pomenirea de rău şi trufia, acestea nu ştiu să cinstească pe cea plăcută lui Dumnezeu sporire duhovnicească. Patimile acestea rămân ca nişte săgeţi înfipte întru acelaşi blestem al neascultării strămoşeşti.”

Câștigând pacea lăuntrică, propășim în virtute

„Vă las pacea Mea, vă dau vouă pacea Mea, nu cum v-o dă lumea” (Ioan 14, 27). Ce plăcută dulceață, ce dragoste atrăgătoare în aceste cuvinte ale lui Iisus Hristos!

Dumnezeu ne conduce prin pătimiri, ca prin ele să dobândim pacea

Sfinții Părinți spun: „Prin aceasta vom ști că suntem dragi Domnului, dacă ne duce prin mari necazuri, pătimiri și suferințe”.

Ce înseamnă „Mila păcii, jertfa laudei”?

Jertfa Mântuitorului de pe Crucea Golgotei a fost o revărsare a milei cerești față de noi, un izvor nesecat și un act de preamărire a lui Dumnezeu. 

Momente delicate în creşterea copiilor – plecarea fiului risipitor

Cine poate vorbi despre durerea pe care o încearcă o mamă văzându-şi copilul – chiar şi tânăr adult fiind – că o ia pe căi greşite? Şi, din nefericire, nu e doar cazul familiilor „fără Dumnezeu”, ci chiar şi în familii credincioase au loc astfel de drame. Ce putem face, ca şi părinţi, în faţa realităţii unui fiu risipitor care ne pleacă din casă, care pleacă din Biserică şi nu ştim dacă se va mai întoarce vreodată?

„Cea mai puternică lucrare împotriva diavolului este Sfânta Liturghie”

„Rosturile participării la sfintele slujbe sunt împărtășirea de harul lui Dumnezeu, împărtășirea de învățăturile Mântuitorului Iisus Hristos și în mod culminant împărtășirea de Însuși Trupul și Sângele Mântuitorului. Prin acestea suntem conduși către Împărăția lui Dumnezeu și în acest fel El ne împărtășește mântuirea Sa”, subliniază ierodiaconul Vasile de la Mănăstirea Bistrița din județul Neamț.
Atunci va câștiga cineva pacea și liniștea, când va înlătura gândurile deșarte!  

Ucenicia rasoforului Platon, devenit mai târziu marele stareţ Paisie de la Neamţ

Într-o noapte, spre Duminică, Platon a adormit aşa de tare, că nu a mai auzit clopotul de Utrenie. Când s-a deşteptat, slujba era pe la jumătate. Atunci, de mare mâhnire, a început a plânge şi s-a întors la chilie. Iar a doua zi s-a ruşinat să mai meargă la Sfânta Liturghie şi la trapeză cu fraţii, ci şedea în chilie plângând, atât era de pătruns de frica de Dumnezeu. Din ziua aceea, multă vreme, rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat, ci şezând pe un scăunel, ca să se poată deştepta la Utrenie.

Cum să rămânem netulburați, când alții vor să ne strice pacea sufletului

Să primim insultele celorlalți fără să ne tulburăm, ca și când nu ne-ar fi adresate nouă. O astfel de purtare ne poate aduce în suflet pacea și-l poate face pe acesta sălaș al lui Dumnezeu.

Iubirea este sensul vieții, darul suprem

Să-l ascultăm pe Pavel, care zice: „Roadă Duhului este dragostea, bucuria, pacea...” (Galateni 5, 22). Era atent la exactitatea cuvintelor şi la ordinea învăţăturilor. Punea prima iubirea, şi apoi le amintea pe celelalte. Iubirea este mai presus decât oricare altă putere şi bogăţie, este mai importantă şi decât domnia, şi chiar decât lumina.

Pagini