peșteră

Peştera Sfântului Ilie şi Mănăstirea Stella Maris de pe Muntele Carmel

Potrivit tradiţiei, aici se retrăgea profetul Ilie atunci când venea pe muntele Carmel şi tot aici a văzut în depărtare norul cât o palmă care prevestea sfârşitul secetei care pustiise ţara (III Regi 18, 42-46).

Peştera Sfântului Ilie „Şcoala Profeţilor” de pe Muntele Carmel

Această grotă naturală se afla la baza muntelui Carmel, în partea de nord-vest, mai jos de mănăstirea catolică Stella Maris.

Peştera Sfântului Dionisie Olimpianul din Muntele Athos

În partea de sud-est a Mănăstirii Filoteu, la aproape 2 kilometri de aceasta, se află o peşteră formată sub nişte plăci imense de piatră. După tradiţie, aici a vieţuit Cuviosul Dionisie din Olimp pe când era egumen.

Peştera Sfântului Atanasie Athonitul

Poate cea mai cunoscută peşteră a Athosului, Peștera Sfântului Atanasie adăpostește icoana Maicii Domnului „Eghiptissa”, la care s-a rugat Maria Egipteanca înainte de a pleca în pustiul Iordaniei.

Mănăstirea Sfântului Pavel Tebeul

Lavra Sfântului Pavel Tebeul se află situată în apropierea Mănăstirii Sfântului Antonie de la Marea Roşie şi a fost ridicată chiar deasupra peşterii în care s-a nevoit Cuviosul Pavel Tebeul timp de 80 de ani.

Moaştele Sfântului Cuvios Patapie

Prin rânduiala lui Dumnezeu, sfintele moaşte au fost descoperite în anul 1904. Trupul sfântului răspândea o bună mireasmă.

Coliba „Sfinții Apostoli” – Schitul Sfânta Ana, Athos

Coliba „Sfinții Apostoli” aparține de Schitul Sfânta Ana și este situată în imediata apropiere a kiriakonului. Conform mărturiilor documentare, aceasta a fost construită în secolul al XVIII-lea.

Peştera şi mormântul Sfântului Ioan Damaschin de la Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit”

Orice pelerin care ajunge în Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit” merge să se închine în paraclisul închinat Sfântului Ioan Botezătorul, unde se află peştera şi mormântul Sfântului Ioan Damaschin.

Cuviosul Neofit Sihastrul, cel mai vestit dintre sihaştrii de la Stânişoara

După mai mulţi ani, osemintele Cuviosului Neofit au fost descoperite de un călugăr ce păştea vitele mănăstirii, oseminte pe care, aducându-le la Cozia, le-a îngropat egumenul alături de biserică. Noaptea însă, arătându-se cuviosul în vis egumenului, i-a poruncit să-i ducă oasele înapoi în peşteră. Aşa au ajuns osemintele Cuviosului Neofit în peştera sa. Apoi, auzindu-se despre aceasta, mulţi credincioşi veneau la peşteră şi primeau ajutor în necazurile lor. 

Peştera Sfântului Cuvios Simon, Izvorâtorul de Mir

Peștera se află la o distanţă mică de Mănăstirea Simonos Petras, spre partea de răsărit. Aşa cum ne spune tradiţia, în această peşteră s-a nevoit Cuviosul Simon, ctitorul mănăstirii, care a trăit în secolul al XIV-lea.

Pagini