Cuviosul Paladie Sihastrul, caligraf cunoscut și cinstit de Voievodul Ștefan cel Mare

Pateric

Cuviosul Paladie Sihastrul, caligraf cunoscut și cinstit de Voievodul Ștefan cel Mare

    • cărți vechi
      Cuviosul Paladie Sihastrul, caligraf cunoscut și cinstit de Voievodul Ștefan cel Mare / Foto: Oana Nechifor

      Cuviosul Paladie Sihastrul, caligraf cunoscut și cinstit de Voievodul Ștefan cel Mare / Foto: Oana Nechifor

Dintre cărţile scrise de el se mai păstrează la Mănăstirea Putna un singur Ceaslov copiat în anul 1493, poate la cererea marelui ctitor. Pe fila 181 scrie: „Această carte a făcut-o Paladie Sihastrul de Putna”.

Cuviosul Paladie Sihastrul, de la Mănăstirea Putna (secolele XV-XVI)

Schimonahul Paladie a fost în tinereţe ucenic al Sfântului Daniil Sihastrul. Mai înainte de anul 1460, pe când Cuviosul Daniil sihăstrea în peştera din apropierea Mănăstirii Putna, avea în jurul său câţiva ucenici pe care îi învăţa aspra nevoinţă pustnicească şi dragostea de Dumnezeu. Unul dintre aceştia era şi schimonahul Paladie.

Mai târziu, strămutându-se Cuviosul Daniil la Voroneţ, s-a dus şi acest ucenic cu dânsul. Apoi, întemeindu-se Mănăstirea Putna, schimonahul Paladie şi-a făcut o colibă de lemn şi pământ, pe valea pârâului Putna, şi sihăstrea aici în post şi rugăciune, slăvind pe Hristos ziua şi noaptea. Împreună cu el se nevoiau şi alţi sihaştri din Mănăstirea Putna. După orele de rugăciune, Cuviosul Paladie se îndeletnicea cu scrierea de cărţi bisericeşti. Din acestea îşi câştiga atât hrana şi îmbrăcămintea, cât şi bucuria că mărturiseşte pe Hristos. Căci era bun caligraf şi vestit sihastru în partea locului, cunoscut şi cinstit de însuşi Voievodul Ştefan cel Mare. Dintre cărţile scrise de el se mai păstrează la Mănăstirea Putna un singur Ceaslov copiat în anul 1493, poate la cererea marelui ctitor. Pe fila 181 scrie: „Această carte a făcut-o Paladie Sihastrul de Putna”.

Deci, bineplăcând lui Dumnezeu şi crescând duhovniceşte mai mulţi ucenici, Cuviosul Paladie Sihastrul de la Putna s-a strămutat la cereştile lăcaşuri în primele decenii ale secolului al XVI-lea.

(Arhimandritul Ioanichie BălanPatericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 140)