responsabilitatea parintilor

N-ați înțeles că mântuirea copilului vostru depinde de sfințirea voastră?

„Dar n-ați înțeles că de-atâta vreme tot despre copilul vostru vă vorbesc? N-ați înțeles că mântuirea copilului vostru depinde de sfințirea voastră? Nu de teoria, ci de practica mântuirii?”.

Nu faceți din copilul vostru „mascota” casei

Problemele acestea nu trec niciodată singure, de aceea este foarte important ca părinții să se preocupe de foarte timpuriu de educația copiilor.

Copiii „înregistrează” tot ceea ce văd și aud

Copiii se joacă, dar totodată absorb tot. Şi este foarte important să înţelegem lucrul acesta, fiindcă deseori spunem: „Copiii nu aud”. Nu-i aşa: copiii aud şi văd tot. Uneori, copilul spune: „Uite, lucrul pe care îl cauţi este acolo!”. El a văzut tot: era ocupat cu altceva, dar a văzut unde a fost pus lucrul.

Creșterea copiilor este cea mai înaltă artă

Buna educație a copiilor de la vârsta prunciei este prin excelență lucrarea mamei, care urmărește dezvoltarea caracterului și buna lor creștere, în special în ceea ce privește mântuirea sufletului lor nemuritor.

În spatele unei mari personalități se află o mamă minunată

Mamele creștine sunt lucrătoarele cele mai însemnate care își împlinesc lucrarea în urma lui Dumnezeu, care șlefuiesc sufletele copiilor și le inspiră idealurile. Ele formează caracterele copiilor și prin Sfintele Taine ale Bisericii îi arată oameni virtuoși.

Consecințele tensiunii din familie și teama de a trăi a copiilor

Sunt părinţi care reuşesc să se abţină, deşi în realitate sunt nervoşi, sunt irascibili. Sunt atâtea cauze pentru care sunt astfel! Se autocontrolează şi nu dau naştere la scene în faţa copiilor. Părinţii sunt nervoşi, dar încearcă să se abţină, îşi propun să nu se manifeste în faţa copiilor. Sigur că şi asta înseamnă ceva, dar într-o ultimă analiză nu înseamnă prea mult. Nu declanşează scene în faţa copiilor, totuşi, tensiunea există. Ea planează în tăcere, grea, plină de temeri.

Încă din leagăn, copiii îi copiază pe părinți

Părinţii trebuie să se nevoiască să-şi taie patimile lor. Indiferent dacă unele le-au moştenit de la proprii lor părinţi, ei vor da socoteală lui Dumnezeu.

Adolescenții și relația cu părinții ‒ „nebuniile” vârstei și nevoia de sprijin

Nu trebuie să vedem adolescența copiilor noștri doar ca pe o tranziție încărcată de teamă, ca pe o „nebunie” pe care ne este frică să o confruntăm. Adolescența vine „la pachet” și cu multe schimbări pozitive, care merită toată atenția noastră. Adolescenții au o dorință arzătoare, unică și profundă, pentru adevăr și dreptate, o gândire care caută însetată ceea ce este corect. Părinții sunt datori să-i ajute pe copiii lor în această grea și hotărâtoare perioadă a vieții lor.

Adolescentele au nevoie să primească modele de viață și romantism de calitate

Folosindu-se de faptul că adolescentele, ca şi acum o sută de ani, visează la dragoste, autorii fac o mişcare subtilă: în locul dragostei platonice, înălţătoare, le orientează pe tinerele cititoare spre altceva, spre ceea ce se evidenţiază în revistele pentru adolescenţi, cu titluri de tipul „Oare la 13 ani eşti încă virgină?”. Este nevoie ca părinţii care se gândesc serios la viitorul fiicei lor să acorde o atenţie deosebită tocmai educaţiei romantice a fetelor, să le ofere modele de romantism de calitate.

Dumnezeu ne-a dat o bucurie mare: posibilitatea să ne educăm singuri copiii

Activitatea de producţie şi socială a femeilor este sortită să devină una din condiţiile prin care copiii să fie lăsaţi fie în grija institutelor de stat, fie în cea a străzilor, limitând astfel părinţii de a exercita influenţă asupra copiilor.

Pagini