Sfântul Efrem Sirul

Iată, ziua s-a plecat şi către seară este vremea noastră

Nu căuta mai întâi pe cele pământeşti, ci nevoiește-te și doreşte, ca un desăvârşit, Împărăţia Cerurilor, şi apoi, caută şi pe cele pământeşti, după cuvântul Domnului.

Duhul trândăviei

Tot omul este chemat să fie sfânt, să fie Dumnezeu prin har şi dacă nu toţi ajung aici, este datorită lenevirii, trândăviei, care este direct potrivnică creşterii omului duhovnicesc, refuzul propriei sale dezvoltări.

Mare frică este, fraţilor, în ceasul morţii, că sufletul se desparte de trup cu frică şi cu dureri

Umblând noi şi desfătându-ne fără grijă pe pământ, se dă poruncă, fără veste, ca sufletul să fie luat din trup.

Calea spre Cer

Voieşte numai să călătoreşti în calea aceasta şi vei fi sârguitor şi îndată calea se face dreaptă înaintea ta.

„Iată acum os din oasele mele şi carne din carnea mea; aceasta se va chema femeie”

Înainte de neascultare, Adam avea har proorocesc, că le vedea pe toate cu ochi duhovniceşti.

Lumea a fost zidită primăvara

„Aşa cum toate ‒ copacii, ierburile, dobitoacele, păsările şi omul ‒ erau deodată şi bătrâne şi tinere: bătrâne după înfăţişarea mădularelor şi alcătuirii, tinere după vremea zidirii lor; tot aşa şi luna era în acea vreme şi bătrână şi tânără: tânără, căci numai ce fusese zidită, bătrână fiindcă era plină precum în ziua a cincisprezecea.” (Sfântul Efrem Sirul)

Fie­care va da seama pentru sineşi şi sarcina sa o va purta

Să ai nerăutatea în primirea poruncilor lui Dumnezeu, iar vicleşugul, în gonirea măiestriilor Diavolului şi a spre a tăia vorbele cele vătămătoare.

Chiar și fără de voie de ai luat calea virtuții, nu o abandona

M-am învrednicit prin bunătatea lui Dumnezeu a veni într-o astfel de rânduială, a unei vieţi cinstite şi fără de grijă, Iubitorul de oa­meni nesocotindu-mi mie multele şi nenumăratele mele păcate.  

Două lucruri se cer de la omul bolnav

Sfântul Efrem Sirul zice aşa: „Dumnezeu de la omul bolnav, două lucruri cere: Să mulţumească lui Dumnezeu pentru boală şi să se roage neîncetat”. Numai atât. Nu cere post, nu priveghere, nu plecare de genunchi, nu culcarea pe jos, nu târzia mâncare, nu uscata mâncare, nu puţina mâncare, nu starea de toată noaptea, nu cere de la dânsul nimic, decât aceste două lucruri.

Fie frica lui Dumnezeu înaintea ochilor tăi totdeauna

Pe fraţii mai lenevoşi, vrăjmaşul se sileşte a-i întrarma împotriva celor mai sârguitori.

Pagini