sihăstrie

Cuvioasa Melania ‒ fiică de domn fugită de-acasă la călugărie

În tradiţie se spune că Melania, numită din botez Mariana, era fiică de domn din Iaşi. Deci, dorind să se facă mireasă a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa părintească, împreună cu două slujitoare credincioase şi s-au tăinuit singure sub vârful Muntelui Ceahlău, mai sus de actuala Mănăstire Durău. Aici, fericita Melania s-a făcut schimonahie şi a sihăstrit cu ucenicele ei mulţi ani, neştiută de nimeni.

Coliba Sfântului Cuvios Iosif Isihastul de la Schitul Sfântul Vasile – Athos

Din 1928 până în 1938, la Coliba „Nașterea Cinstitului Înaintemergător” de la Schitul Sfântul Vasile s-a nevoit şi cunoscutul Stareţ Iosif Isihastul.

Sihăstriile de pe Ceahlău ‒ să avem cu toții parte de rugăciunile monahilor nevoitori în „Athosul românesc”!

Au viețuit în smerenie și în nevoință, slobozind rugăciune neîncetată din inimi curate și fierbinți. I-au iubit pe toți, dar mai presus L-au iubit pe Dumnezeu, lângă Care acum se odihnesc și se desfătează. „Urmele” lor au rămas adânc încrustate în numele locurilor de pe Ceahlău, pe poteci și în aerul tare al înălţimilor. Să avem cu toții parte de rugăciunile și mijlocirea tuturor sihaștrilor nevoitori în Ceahlău!

Cuviosul Peon Sihastrul a făcut din Muntele Ceahlău un Athos românesc

După numele cuviosului, Ceahlăul s-a numit sute de ani „Muntele lui Peon”, popular „Pionul”, iar cele două vârfuri se numesc până astăzi „Toaca” şi „Panaghia”. Tot el a rânduit şi zi de hram pentru Muntele Ceahlău, la 6 august, Schimbarea Domnului la Faţă, asemenea Muntelui Athos, înălţând deasupra muntelui o mică biserică de lemn, unde se făcea Sfânta Liturghie.

Mănăstirea „Sfântul Ioan Teologul” – Suroti

Sihăstria de maici de la Suroti, închinată Sfântului Ioan Teologul şi Sfântului Arsenie Capadocianul, se află la 30 de kilometri de oraşul Tesalonic.

Chilia Părintelui Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria – Neamţ

Unul din locurile cele mai vizitate din Mănăstirea Sihăstria-Neamţ este chilia Părintelui Cleopa. Aici a locuit vreme de peste 40 de ani marele duhovnic: Arhimandritul Cleopa Ilie.

Sihăstria Kerasia – Athos

Nu departe de Sihăstria Sfântul Vasile, de cealaltă parte a Muntelui Carmel, mai jos de poteca ce leagă Marea Lavră de Schitul „Sfânta Ana”, la 700 de metri altitudine, se află Sihăstria Kersia.

Sihăstria „Sfinţii Trei Ierarhi” – Vigla

Aşezată în partea de jos a pustiei Vigla, nu departe de arsanaua Schitului Prodromu, Sihăstria „Sfinţii Trei Ierarhi” este, poate, cel mai ascuns aşezământ al Viglei.
25 fotografii

(Foto) „Cuiburile” de nevoinţă ale pustnicilor de la Katunakia – Athos

Foto: Pr. Silviu Cluci
Locul prăpăstios de la Katunakia, un masiv stâncos, cu deschidere la Marea Egee, se află în partea de sud-vest a peninsulei Sfântului Munte. Imensa tăietură, care despică vertical trupul Sfântului Munte, începe de la mare şi ajunge până la rădăcinile ultimului vârf al Athonului. Răspândite în şanurile ei, cele paisprezece căsuţe pustniceşti, sunt agăţate de stânci abrupte şi inaccesibile, ca nişte cuiburi îndrăzneţe de vulturi, pe care abia le zăreşti de pe mare.

Starețul Porfirie Bucurescu – 22 de ani de bună rânduială a obștii de la Frăsinei

Sub stareţul Porfirie, Mănăstirea Frăsinei ajunsese cea mai renumită sihăstrie din ţară, numărând până la 60 de părinţi şi fraţi. Rânduiala acestei sihăstrii era aceasta: călugării luau parte la toate slujbele din biserică. Ascultarea se făcea în deplină tăcere, unită permanent cu Rugăciunea lui Iisus. Masa era de obşte. Fiecare servea cu înfrânare cât îi trebuia. Chiliile, bucătăria şi biserica nu se încuiau. Părinţii se sileau să citească sfintele cărţi, să-şi facă regulat pravila şi canonul de chilie, să postească şi să se roage cât mai mult.

Pagini