slavă

Ai nevoie să stai de vorbă cu tine însuți și cu Dumnezeu

Oare vezi tu că în toate acestea a început rana ta să se vindece și să se închidă? Adică patimile început-au să slăbească? Și iarăși ia aminte și vezi de nu cumva din lăuntrul ranei tale celei putrede a început să răsară trupul cel viu, adică pacea sufletului.

Când trăiești pe Pământ întru Hristos, în bucuria lui Hristos vei trăi și veșnicia

Ce câștig și ce dulceață îți vin din împlinirea patimilor? Și ce greutate este a te păzi de acestea? Fericiți sunt câți vor sta atunci cu îndrăzneală înaintea Judecătorului și vor lua sfânta plată din mâna Domnului!

Cum putem fi moștenitori ai Împărăției Cerești?

Această împărăție nu este de neatins. Sfinții, în viața lor, au câștigat-o, lucrând cu osteneală necurmată, cu ajutorul lui Dumnezeu, spre biruirea păcatelor proprii.

Icoanele Bisericii – mijloace de a slavoslovi pe Dumnezeu

Icoana este un mijloc necesar pentru om, care constituie un prilej de a înălța mintea lui de la trup prin simțuri, atât cât este cu putință, la Persoana Dumnezeu-omenească a Domnului și la frumusețea Duhului.

Omul este desăvârșit liber să se îmbete cu ce vrea

Voia noastră, încăpățânarea noastră, patima noastră, păcatul sunt o beție mai rea decât cel mai tare vin. Mă las fără grijă în voia acestor beții și sunt rezervat când vine vorba de descoperirea Duhului Sfânt în viața mea. Dacă nu ne îmbătăm de Mângâietorul, ne vom îmbăta în chip de nemângâiat de demon și de feluritele lui uneltiri și meșteșugiri.

Câștigul ascultării e mare și răsplata de la Dumnezeu, bogată

Astfel poruncește să ne întoarcem și să fugim de „morții aceștia” și de laudele morților și de slava ce se veștejește și trece și să o căutăm numai pe aceea, a cărei frumusețe nu se poate descrie și a cărei margine nu se poate afla.

Cum a plecat Cuviosul Nectarie Protopsaltul în Sfântul Munte

Uimind pe toţi cu glasul său şi cu meşteşugul cântării, ieromonahul Macarie, dascălul de psaltichie de la Mitropolia din Bucureşti, a voit să-l ia cu sine şi să-l facă dascăl şi protopsalt. Dar părintele Atanasie şi fratele său Nicolae, neiubind cinstea şi slava acestei lumi, au lăsat toate şi s-au dus la Sfântul Munte. Rasoforul Nicolae, fiind însă prea tânăr, n-a fost primit în Muntele Athos şi s-a întors în Moldova, la Mănăstirea Neamţ, unde stareţul l-a făcut călugăr. Apoi, mai zăbovind puţin, părinţii Atanasie şi Nectarie au fost sloboziţi să se întoarcă iarăşi în Muntele Athos.

Când omul nu vrea să se mustre pe sine, va ajunge să-L învinuiască pe Dumnezeu Însuși

Cel ce dorește să afle adevărata smerenie și odihnă pentru su­fletul său trebuie să deprindă smerita cugetare, și va vedea că în aceasta e toată bucuria, și toată slava, și toată odihna, după cum în mândrie sunt toate cele dimpotrivă.

Smerenia care înalță

Mai bine să ne poziționăm mai jos, și oamenii să spună: „De ce nu l-au pus mai sus?”, decât să ne așezăm sus și oamenii să ajungă să zică: „Dar ce-au văzut la ăsta, de l-au așezat așa sus?”.

Păstorii și peștera din Betleem

Peștera din Betleem trebuie să fi fost în afara orașului, sau trebuie să fi fost foarte greu de crezut că păstorii din partea locului să se fi folosit de ea. Dar mai târziu, când această peșteră vestită a devenit locul cel mai important din Betleem, orașul se mărise deja foarte mult și au împrejmuit-o.

Pagini