Este lucru știut că acela care exersează pese măsură la pian face crampe la mâini, și cel ce scrie prea mult face de asemenea crampe de scris. Descumpănit și tulburat, proaspătul muzicant sau scriitor trebuie să-și întrerupă lucrul său; rămâne fără ocupație și pradă multor influențe. Această pildă să ne fie de luare aminte. Postul, ascultarea, înfrânarea, privegherea și rugăciunea luate împreună fac parte dintr-o nevoință, și sunt doar o nevoință.

Iar o nevoință, oricare ar fi ea, trebuie făcută totdeauna cumpătat, socotind cu înțelepciune propriile puteri și fără de exagerare în nicio privință. „Fiți dar cu mintea întreagă și privegheați cu rugăciuni!” îndeamnă Sfântul Apostol Petru și printr-însul, Domnul!

(Tito Colliander, Calea Asceților, traducător preot Dan Bădulescu, Editura Scara, București, 2002, p. 57)