Moartea – „nu este sfârșitul, ci începutul, nu este dispariție, ci descoperire”

„Să nu voiți să mor”...  găsind o cale prin care să mă feriți de mucenicia pregătită mie! „Să nu mă împiedicați să trăiesc”... împiedicându-mă de la a pătimi mucenicia! În comparație cu obișnuitele noastre moduri de a vorbi, viața și moartea sunt aici inversate.

În timp ce era dus sub pază la Roma pentru a fi martirizat pentru credința sa, Sfântul Ignatie al Antiohiei le-a trimis o scrisoare creștinilor din acel oraș, implorându-i să nu intervină în viitoarele sale încercări, de exemplu, să nu încerce să-l țină în viață prin mituirea autorităților. Deși călătorea fără scăpare spre o mucenicie îngrozitoare, și-a îmbrățișat credința cu bucurie, exclamând: „Mai bine îmi este să mor în Hristos Iisus, decât să domnesc peste marginile pământului. Pe Acela Îl caut, Care a murit pentru noi; pe Acela Îl vreau, Care a înviat pentru noi. Nașterea mea este aproape. Iertați-mă, fraților... Să nu mă împiedicați să trăiesc, să nu voiți să mor! ... Lăsați-mă să primesc lumină curată! Ajungând acolo, voi fi om (anthropos)! Îngăduiți-mi să fiu următor al pătimirilor Dumnezeului meu”.

„Să nu voiți să mor”...  găsind o cale prin care să mă feriți de mucenicia pregătită mie!

„Să nu mă împiedicați să trăiesc”... împiedicându-mă de la a pătimi mucenicia!

În comparație cu obișnuitele noastre moduri de a vorbi, viața și moartea sunt aici inversate. Mucenicia sa este nașterea sa... și va fi o naștere prin care el devine „om” – un om care are statura lui Hristos, „Omul desăvârșit” sau „Omul nou”, fiindcă mucenicul este o trimitere la „Martorul cel credincios, Cel întâi născut din morți” (Apocalipsa 1, 5), „Începătorul mântuirii noastre” (Evrei 2, 10). Aceste cuvinte pătrunzătoare sunt, după cum vom vedea, deosebit de profunde. Moartea este aici un moment definitoriu: nu este sfârșitul, ci începutul, nu este dispariție, ci descoperire.

Așa cum și Sfântul Ignatie a accentuat în cuvântul său către romani: „Acum că Hristos este cu Tatăl, El este mai vizibil decât era înainte”. Adică, atunci când Hristos pășea printre noi în trup, noi nu am înțeles cu adevărat Cine era El; acum că a murit prin Pătimirea Sa și este cu Tatăl, putem „vedea”, în sfârșit, Cine este El.

(Părintele John BehrA deveni om. Meditații de antropologie creștină în cuvânt și imagine, traducere Dragoș Dâscă, Editura Doxologia, Iași, 2017, pp. 2-5)

De la același autor

Ultimele din categorie