Sfântul Grigorie de Nazianz spune că pentru orice cuvânt în plus dăm răspuns! Cu atât mai mult pentru orice cuvânt rușinos! Și zic și eu mai departe: cu atât mai rău de orice cuvânt ucigător. Căci a vorbi de rău pe aproapele tău, te încadrează în canonul de ucidere! Ucidere cu îngăduință, că ai vorbit numai de rău! Vorbiți-vă de bine!

Ați observat, frățiile voastre, că criteriul de mântuire în Evanghelie este iubirea? După asta ne va judeca: „De ce n-ați iubit?”. Ați observat, atunci când se citesc Evangheliile cum repetă mereu Dumnezeu: „Iubiți-vă! Poruncă nouă dau vouă: să vă iubiți unul pe altul... Să vă iubiți cum v-am iubit Eu! «Să vă iubiți!»”. Măi, fraților, ne întrebăm de ce oare nu iubim? De ce? Stăm așa întâmplător? Mergem în virtutea inerției? Adică a venit ziua de azi, vine și ziua de mâine... Dar auziți: veți fi obligați și certați și judecați – și eu, și toți – dacă vorbim de rău în loc să binecuvântăm pe frații noștri. Iată, acesta este lucrul de mare importanță: a nu vorbi de rău!

(Ne vorbește Părintele Arsenie, ed. a 2-a, vol. 2, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, p. 124)