Una este Crucea văzută şi alta este cea nevăzută, pe care o purtăm în inimă

Când auzi în Sfânta Evanghelie pe Hristos, zicând: Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine – adică de iubirea de sine, care ne leagă foarte mult pe toţi –, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie, aici înţelegem crucea spirituală, crucea duhovnicească, pe care a purtat-o  mai întâi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, nu pe umeri, ci în suflet.

Una este Crucea materială, văzută şi alta este cea tainică, mistică şi nevăzută, pe care o purtăm în inima noastră. În Sfânta Evanghelie auzim zicând aşa: Şi stătea lângă crucea Lui, mama Lui, Maria lui Cleopa şi Maria Magdalena. Auzi? Stăteau lângă crucea Lui. Deci, înţelege că, a sta lângă crucea Lui nu înseamnă a sta lângă crucea spirituală, ci lângă una materială, Crucea de lemn a lui Hristos, lângă care stătea Maica Domnului, Maria lui Cleopa şi Maria Magdalena. Când veţi auzi: Pogoară-te de pe cruce, se înţelege Crucea lui Hristos cea din lemn pe care era răstignit. Şi când veţi auzi: Şi L-au dus şi L-au scos afară din cetate, ducându-şi Crucea Lui până în locul Căpăţânii, ce se cheamă pe evreieşte Golgota, înţelegem crucea materială. Pe aceasta o purta Mântuitorul în spate. Şi când veţi auzi că s-au dus evreii la Pilat şi l-au rugat: „Ne rugăm ţie, zdrobeşte fluierele picioarelor celor răstigniţi, ca să-i dăm jos de pe cruce, să nu-i apuce ziua sâmbetei”, că mare era ziua sâmbetei aceleia la iudei, şi aici înţelegem tot crucea cea de lemn, nu cea spirituală. Iar când auzi în Sfânta Evanghelie pe Hristos, zicând: Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine – adică de iubirea de sine, care ne leagă foarte mult pe toţi –, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie, aici înţelegem crucea spirituală, crucea duhovnicească, pe care a purtat-o  mai întâi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, nu pe umeri, ci în suflet. Când veţi auzi la Evanghelistul Marcu: Cel ce nu-şi ia Crucea şi nu-Mi urmează Mie, nu este vrednic de Mine, să nu înţelegeţi crucea cea de lemn, ci crucea spirituală, nevăzută. Deci, băgaţi de seamă, că Hristos îndoită cruce a purtat. Una în suflet: suferinţa, răbdarea, usturimea, durerea, ruşinea, scuipările, mâhnirile şi întristarea; şi toate câte le ducea în suflet formau crucea cea spirituală a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iar a doua cruce, cea de lemn, a purtat-o pe umerii Săi şi S-a răstignit de bunăvoie pe ea, pentru mântuirea lumii.

(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Ne vorbeşte părintele Cleopa, vol. I, Editura Sfânta Mănăstire Sihăstria, 1995, pp. 68-69)

De la același autor

Ultimele din categorie