Odoarele Mănăstirii Bistrița nemțeană

Monument esențial al istoriei românilor, Mănăstirea Bistrița străjuiește și astăzi cu a sa candelă nestinsă a rugăciunii valea de la care și-a luat numele, dar și Moldova întreagă. Acest așezământ monahal păstrează câteva obiecte religioase, de artă și istorice, unice și foarte prețioase.

Icoana Sfintei Ana făcătoare de minuni constituie cel mai prețios dar aflat astăzi la dispoziția pelerinilor și închinătorilor Bistriței. Această icoană a fost dar bizantin făcut lui Alexandru cel Bun pentru soția sa, doamna Ana, de către Manuil II Paleologul, cu prilejul vizitei fiului său în Moldova. Doamna Ana a lăsat testament ca această icoană să ajungă la Mănăstirea Bistrița, lucru ce s-a întâmplat înainte de anul morții ei, respectiv 1418. Nenumărate sunt minunile săvârșite aici ca urmare a rugăciunii fierbinți și cu inimă smerită. Una dintre ele este consemnată chiar pe strana aurită a icoanei Sfintei Ana, de unde aflăm de vindecarea miraculoasă a egumenului Mănăstirii Pângărați, arhimandritul Varnava.

Icoana hramului de pe turnul de intrare

Un alt obiect prețios al mănăstirii este clopotul de 800 de kg, donat de Sfântul Ștefan cel Mare în 1494. Acest clopot este astăzi piesă de muzeu, deoarece are o fisură care nu-i permite să mai fie funcționabil. Clopotul mai este prețios fiindcă poartă foarte clar imprimată pe partea dinafară stema Moldovei din acele timpuri.

Icoana hramului – „Adormirea Maicii Domnului”, pictată între anii 1541 și 1566 pe exteriorul turnului de intrare în mănăstire este de un rafinament artistic unic. Ea a fost descoperită și restaurată în anul 1983 și reprezintă un model de pictură autentic bizantină. 

Un epitaf lucrat de soția lui Alexandru cel Bun, expus în muzeul Bistriței

Alături de aceste trei elemente de mai sus, în colecția de artă veche bisericească a Mănăstirii Bistrița, expusă în muzeul acesteia, se păstrează „Pomelnicul de la Bistrița” - una dintre primele orânduiri de material faptic și istoric”, actul care dovedește cea mai veche atestare a Mănăstirii Bistrița (7 ianuarie 1407), Evanghelia tipărită la Mănăstirea Neamţ în 1821, împodobită cu o superbă ferecătură din argint aurit, și Vieţile Sfinţilor, scrise de Sfântul Mitropolit Dosoftei, carte tipărită la Iaşi în 1686.

În muzeul mănăstirii mai putem admira stema Moldovei de la începutul secolului al XV-lea, un epitaf din 1428, donat de Alexandru cel Bun și lucrat probabil de soția acestuia și un epitrahil cu marile sărbători împărăteşti şi inscripţii cu litere greceşti, datând din 1418. Toate acestea sunt câteva obiecte preţioase pe care Mănăstirea Bistrița ni le descoperă spre amintirea ctitorilor ei.

De la același autor

Ultimele din categorie