Sfântul Apostol Pavel spune: „Pacea să urmaţi cu toţii şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12, 14).

Şi iarăşi: „Mi s-a arătat mie pentru voi, fraţii mei, că pricini sunt între voi. Şi zic acestea, că fiecare dintre voi zice: eu sunt al lui Pavel; iar eu sunt al lui Apolo; iar eu sunt al lui Chifa; iar eu al lui Hristos.Sau doară S-a împărţit Hristos? Sau Pavel s-a răstignit pentru voi? Sau întru numele lui Pavel v-aţi botezat?” (I Corinteni 1, 11-13).

Prin aceste cuvinte, Apostolul Pavel mustră atât pe cei ce resping relaţia duhovnicească cu un îndrumător şi vor să se raporteze direct la Hristos, cât şi pe cei ce în relaţia lor duhovnicească se împart în grupuri, stricând prin aceasta pacea între ei şi unitatea sufletească şi de cuget, predanisită de Domnul Însuşi apostolilor, care, înlăturând cârteala tuturor, atât a celor ce se împărţeau, cât şi a celor ce nu se împărţeau, şi preîntâmpinând paguba sufletească ce venea din acestea, îndreptau pe toţi către dragostea unora faţă de alţii. (Sfântul Cuvios Ambrozie de la Optina)

(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, volumul I, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 166)