Exponatul lunii iulie: icoana Sfântului Mare Mucenic Pantelimon

Documentar

Exponatul lunii iulie: icoana Sfântului Mare Mucenic Pantelimon

    • Exponatul lunii iulie: icoana Sfântului Mare Mucenic Pantelimon
      Foto: pr. Silviu Cluci

      Foto: pr. Silviu Cluci

    • Exponatul lunii iulie: icoana Sfântului Mare Mucenic Pantelimon
      Foto: pr. Silviu Cluci

      Foto: pr. Silviu Cluci

    • Exponatul lunii iulie: icoana Sfântului Mare Mucenic Pantelimon
      Foto: pr. Silviu Cluci

      Foto: pr. Silviu Cluci

    • Exponatul lunii iulie: icoana Sfântului Mare Mucenic Pantelimon
      Foto: pr. Silviu Cluci

      Foto: pr. Silviu Cluci

Exponatul lunii iulie este „Icoana Sfântului Mare Mucenic Pantelimon”, care se află în Sala „Sinaxar” a Muzeului Mitropolitan din Iași.

Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 275 d.Hr., în cetatea  Nicomedia, orașul Izmir de astăzi. La naștere a primit numele de Pantoleon. El este considerat drept unul dintre „doctorii fără de arginți”, alături de Sfinții Cozma și Damian, Chir și Ioan.

După ce a primit învățătura creștină și botezul de la Sfântul Mucenic Ermolae, numele său a devenit Pantelimon („cel cu totul milostiv”).

Încredințat spre educație lui Eufrosin, un medic de renume al acelor timpuri, Pantelimon a devenit doctor foarte priceput și căutat, pentru că nu cerea bani pentru tratamentele pe care le făcea. Însuși împăratul Maximian, care îi remarcase calitățile, l-a luat la palat ca medic particular. Acesta, fiind închinător la idoli, a poruncit ca Pantelimon să fie adus în fața lui și i-a cerut lepădarea de la credința cea adevărată, fiind judecat în timpul persecuției anticreștine declanșate în anul 303 de împăratul Dioclețian. La somația imperativă a împăratului Maximian de a se lepăda de credința cea adevărată, Sfântul Pantelimon a refuzat închinarea la idoli și a mărturisit, cu mai multă tărie, credința sa în Iisus Hristos.

Supus la diverse chinuri din porunca împăratului, el a rămas nevătămat. Când a văzut puterea credinței lui Pantelimon și refuzul său constant de a se închina zeilor păgâni, Maximian a poruncit să fie decapitat și apoi ars. Mai târziu, după plecarea soldaților lui Maximian, credincioșii au scos din cenușă trupul neatins de foc al Sfântului Pantelimon și l-au îngropat cu mare cinste. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 27 iulie.

Dionisie din Furna, autorul lucrării „Erminia picturii bizantine”, arată că Sfântul Pantelimon se zugrăvește „sub chipul unui tânăr, fără barbă, cu părul creț. Atunci când se zugrăvește mucenicia lui, Sfântul Pantelimon se săvârșește tăindu-i-se capul; el este reprezentat ca un tânăr, fiind legat de un măslin înflorit, cu capul tăiat și căruia îi curge lapte din grumaz”.

Icoana Sfântului Pantelimon, aflată în prima sală din Muzeul Mitropolitan, are o frumoasă și deosebită ferecătură. Din stratul pictural al icoanei se văd doar chipul și mâinile sfântului. Sfântul Pantelimon este pictat bust, cu o cutie dreptunghiulară în mâna stângă și cu o linguriță, cu ajutorul căreia administra medicamentele, în mâna dreaptă. Această linguriță, care are o coadă lungă ce se termină cu semnul Sfintei Cruci, ne amintește de cea folosită la împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. Veșmintele sunt redate fidel de ferecătură, hitonul fiind diferit ca nuanță de himation. Impresia de materialitate a hitonului este dată de tehnica de batere a ferecăturii, fapt ce impresionează corectitudinea tehnicii. Himationul (mantia grecească amplă care se purta peste hiton) are pe margini un desen deosebit realizat în zig-zag. Pe margine,  ferecătura are un chenar foarte fin, ieșit în relief față de fondul icoanei, dominant fiind motivul torsadei, completat în partea superioară, pe aproximativ o treime din înălțimea icoanei, cu ornamente fitomorfe, unde se evidențiază prezența Sfintei Cruci. Elementele florale stilizate din cele două colțuri superioare se remarcă prin alăturarea nuanțelor de auriu și argintiu, desenul fiind identic în ambele părți ale icoanei. În partea de jos a icoanei apare următoarea inscripție: „БЪЛИКОМУЧ ПОНТЕЛЕИМОНБ”.

În partea superioară a icoanei, delimitat printr-o baghetă, observăm un alt registru care are atașat ferecăturii un porumbel care simbolizează harul Duhului Sfânt. Acesta este de culoare argintie fiind situat deasupra capului Sfântului, înscris într-un dublu cerc, unde sunt trasate raze de grosimi diferite pentru a crea un joc de profunzime. Deoarece acest registru are un desen diferit, cu o tehnică diferită de batere, precum și o altă nuanță față de icoana Sfântului Pantelimon, putem să afirmăm ca el nu coincide ca perioadă de datare, ci că a fost adăugat ulterior.      

Ferecătura este dintr-un aliaj ce conține aur și argint și are la rândul ei o frumoasă ramă pe margine, cu un joc interesant de volume, care se termină în partea superioară cu un arc închis. Icoana Sfântului Pantelimon este pictată în tehnica ulei pe lemn. Pe chip se pot observa cu ușurință cracheluri foarte fine.

Aşadar, vă invităm să vizitați Muzeul Mitropolitan pentru a vedea acest obiect de mare valoare, dar și pentru a descoperi multe alte exponate păstrate peste vremuri de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.