Făclii nestinse spre luminarea vieții credincioșilor

Cuvântul ierarhului

Făclii nestinse spre luminarea vieții credincioșilor

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit marţi, 24 octombrie, un cuvânt către pelerinii Sfântului Dimitrie, la încheierea Procesiunii „Calea Sfinţilor”.

Iubiți pelerini, 

Anul 2023, proclamat drept Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice și Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești, este un timp binecuvântat în care ne arătăm prețuirea și respectul față de persoanele care au ajuns spre sfârșitul pelerinajului din această lume, îndreptându-se spre Împărăția lui Dumnezeu.

Bătrânețea trebuie înțeleasă ca fiind vârsta la care ne apropiem de sfârșitul călătoriei pământești, când Domnul Iisus Hristos ne conduce la casa Tatălui ceresc (cf. Ioan 14, 2). În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Slăbiciunea trupului nu vatămă cu nimic tăria credinței. Podoabă a Bisericii e căruntețea gârbovă unită cu credința întraripată. De ea se bucură, în mod deosebit, Biserica[1].

De asemenea, pelerinajul creștinilor la catedrale, mănăstiri sau diferite biserici care adăpostesc sfinte moaște este strâns legat de rugăciunea rostită sau cântată. Cântarea bisericească înfățișează slăvirea neîncetată a lui Dumnezeu în ceruri de către îngeri, dar și armonia, frumusețea și bucuria Raiului; melosul bizantin este, prin inspirația lui divină, o pregustare a Împărăției Cerești: „În Biserica slavei Tale stând, în cer a sta ni se pare[2].

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, al cărui hram îl prăznuim zilele acestea, dar și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ale cărui moaște au fost aduse spre închinare și binecuvântare din Mitropolia de Veria, Naousa și Kampania (Grecia), împreună cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Panaghia Soumela, din apropierea orașului Veria, ne unesc într-o comuniune tot mai profundă, tineri și vârstnici, copii și bunici, spre a ne îndrepta cu toții către Împărăția lui Dumnezeu.

Dreptmăritori creștini, 

Majoritatea aghiografilor care au scris viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie amintesc că el a fost fiul conducătorului cetății Tesalonic, botezat în taină de părinții săi de teama cruntelor prigoane împotriva creștinilor.

Astfel, putem citi în Sinaxarul zilei de 26 octombrie și în Proloage că Sfântul Dimitrie a învățat de la părinții săi, în cămara cea ascunsă a palatului lor, toate tainele sfintei credințe, sporindu‑și cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și milostenia faţă de săraci.

Astfel, cu harul lui Dumnezeu, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a arătat ca fiind un om bun și milostiv încă din tinerețea lui.

Sfântul Grigorie Palama, înfățișând creșterea duhovnicească a tânărului Dimitrie, scria: „Unora (dintre sfinți) urmându‑le, pe alții egalându‑i, iar altora încă stându‑le înainte, pe unii i‑a întrecut, și nu cu puțin, singur sau cu foarte puțini desăvârșindu‑se întru toate și singur reunind în sine însuși virtuțile tuturor, astfel încât Cuvântul, Care era la început cu Dumnezeu, să‑l inspire și singur să aducă roadă prin bunele grăiri, spre folosul tuturor și, totodată, să‑i îndrepteze pe toți”[3].

Cât de iubit este Sfântul Mare Mucenic Dimitrie se poate observa și din literatura patristică, în care găsim o serie de predici la sărbătoarea acestui sfânt al Bisericii Ortodoxe. Astfel, Sfântul Fotie cel Mare, Sfântul Nicolae Cabasila, Sfântul Simeon Metafrastul, Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Simeon al Tesalonicului, Constantin Harmenopoulos, Nichifor Gregoras și alți scriitori bisericești au descris sfințenia vieții lui și minunile săvârșite de el.

Astăzi, tot prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania, căruia îi mulțumim pentru prietenie și dărnicie, ne putem închina și icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Panaghia Soumela din Grecia.

Potrivit tradiției, această icoană a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Chipul Maicii Domnului din această icoană se apropie cel mai mult de cel real, deoarece este una dintre cele trei icoane pictate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca la cererea Sfintei Fecioare Maria.

Nu de mult timp, s-a descoperit că, în secolul al XVII-lea, Doamna Maria, soţia voievodului Şerban Cantacuzino, domnitorul Ţării Româneşti, a adăugat la această icoană din Trapezunt o coroană de argint aurit, împodobită cu pietre scumpe, cerând astfel ajutorul Maicii Domnului pentru întreaga sa familie.

Iubiți credincioși, 

Toți sfinții lui Dumnezeu ne cheamă la o împreună-lucrare cu harul lui Dumnezeu, prin rugăciune și pocăință, prin smerenie și iubire milostivă ca să dobândim sfințirea vieții noastre și asemănarea cu Dumnezeu Cel sfânt și milostiv.

Urmarea vieții sfinților ne ajută să căutăm sfințirea și îndumnezeirea omului, așa cum scrie Sfântul Apostol Pavel în epistola sa către Evrei: „Căutați pacea cu toți și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu” (Evrei 12, 14).

Ne rugăm Maicii Domnului, Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina să înalțe către Dumnezeu rugăciunile lor pentru sănătatea și ajutorarea pelerinilor, care cinstesc pe sfinţi cu adâncă evlavie și bucurie sfântă.

Totodată, ne rugăm ca Dumnezeu să reverse milostivirea Sa față de toţi oamenii aflați astăzi în război, în suferință și în necazuri. 

Iubiți pelerini, 

În încheiere, ne rugăm lui Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți cu sănătate și fericire, pace și bucurie, ajutor în familie și în activitate, cu ani mulți și binecuvântați, pentru a spori în credință și în iubire creștină, în sfințenie și fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria sfinților și spre dobândirea mântuirii!

Amin.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note:

[1] Sf. Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărăteşti şi cuvântări de laudă la sfinţi, trad. din lb. greacă şi note de Pr. prof. Dumitru Fecioru, Bucureşti, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2002, p. 559.

[2] „Slujba Utreniei”, perioada Postului Mare, în: Ceaslov, București, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2014, p. 88.

[3] Sf. Grigorie Palama, „Omilia 49: la cel între sfinți Mare Mucenic Dimitrie și Mare făcător de minuni și Izvorâtor de mir”, 1, în: Omilii, vol. 3, trad. de Parascheva Grigoriu, București, Ed. Anastasia, 2012, p. 159.