Femeile ce i-au născut – temelie a măreției Sfinților Trei Ierarhi

Îi mărim pe acești trei „uriași” ai duhului, dar rareori mintea noastră aleargă la acele persoane sfinte și pline de respect care i-au născut, i-au crescut și i-au dăruit din tot sufletul Bisericii lui Hristos. Femeile sfinte, învrednicite de Dumnezeu să devină mamele acestor mari bărbați au fost instrumentele divine prin care au dăruit Bisericii înțelepții ierarhi și învățători, purtători de Duh Sfânt. Taina măreției celor trei Ierarhi se găsește în chip mărturisitor și în cele trei femei evlavioase, în mamele lor: Emilia, Nona și Antuza. 

Pe firmamentul duhovnicesc al Bisericii lui Hristos o poziție de excepție o dețin „cei trei mari luminători ai soarelui întreit al dumnezeirii”: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan „cel îndumnezeit, cu Gura de Aur”. Acești Trei Ierarhi vor lumina pentru totdeauna neamul omenesc prin „faptele, cuvintele și dogmele” lor, dar vor și adăpa și răcori întreaga lume cu izvoarele de apă ale cunoștinței dumnezeiești adevărate, mărturisind despre Dumnezeu Cel în Treime, ca niște „râuri aducătoare de miere ale înțelepciunii”. Sfânta noastră Biserică se laudă cu aceștia în Domnul, și îi așază înaintea credincioșilor creștini spre a le urma după putere. (...)

Pe acești dascăli ai lumii, care au împletit în chip minunat înțelepciunea lumii cu înțelepciunea de sus, cea după Dumnezeu, îi admiră veacurile, îi laudă poeții și literații, filozofii și istoricii, iar creștinii evlavioși îi cinstesc, îi laudă și îi preaslăvesc în Domnul, pentru măreția lor neapusă.

Însă cui i se datorează această măreție, de unde au apărut atâtea biruințe, succese strălucitoare, izbânzi duhovnicești, atâta slavă și mărire? În primul rând datorită dobândirii harului atotputernic al Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Lui Dumnezeu, în care au crezut nezdruncinat, se datorează întâi de toate și în principal toate izbânzile lor, dar și luptelor și marilor osteneli personale. Dar și un alt factor uman a ajutat îndeosebi la formarea lor: contribuția însemnată a mamelor lor evlavioase și virtuoase.

Desigur că admirăm aceste „râuri curgătoare de miere ale înțelepciunii”, dar ne amintim mai puțin de izvoarele pământești din care aceste râuri au izvorât. Îi mărim pe acești trei „uriași” ai duhului, dar rareori mintea noastră aleargă la acele persoane sfinte și pline de respect care i-au născut, i-au crescut și i-au dăruit din tot sufletul Bisericii lui Hristos. Femeile sfinte, învrednicite de Dumnezeu să devină mamele acestor mari bărbați au fost instrumentele divine prin care au dăruit Bisericii înțelepții ierarhi și învățători, purtători de Duh Sfânt.

Taina măreției celor trei Ierarhi se găsește în chip mărturisitor și în cele trei femei evlavioase, în mamele lor: Emilia, Nona și Antuza. Și adevărul acesta l-au propovăduit „cu propria gură” acești îngeri pământești, locuitori ai cerului, și l-au consemnat în scrierile lor, ca neamurile care vor urma să afle despre puterea mare și înălțătoare pe care o are lucrătorul cel împreună cu Dumnezeu, care se numește MAMA. (...)

Mamele vestite ale celor trei Ierarhi au înțeles marea lor misiune, și tocmai de aceea s-au nevoit, s-au ostenit și s-au dăruit într-o mare măsură lucrării materne de a-i forma pe copiii lor „în învățătura și mustrarea Domnului”, arătându-i pe aceștia învățați ai vremii și sfinți ai Bisericii.

(Atanasie I. Skarmoghiani, Mamele eroine ale Sfintilor Trei Ierarhi, Editura Egumenița, Galați, 2012, pp. 9-13)

De la același autor

Ultimele din categorie