Iartă greşeala fratelui tău; aceasta este o dovadă de smerenie şi dragoste. Fratele care acţionează astfel află mult har de la Dumnezeu, dar cel ce-şi judecă şi nedreptăţeşte aproapele trebuie să ştie că nu numai că nu va afla har, dar chiar dacă are ceva îl va pierde, aşa încât să înveţe lecţia smereniei prin suferinţă. Să te temi mai ales de critica lăuntrică, adică de gândurile critice, deoarece nu vin la lumină prin cuvântul rostit, în care caz ar putea fi corectate de cineva care le aude. Fii atent, îţi spun, la critica dinăuntru, care în mod imperceptibil ne învinuieşte şi ne privează de viaţa harului divin şi oferă băutura prea amară a morţii sufletului. Mă rog ca dragostea şi eliberarea de critică, să domnească sub orice formă între voi, aşa încât Sfântul Duh să se poată odihni în sufletele voastre.

(Comori duhovniceşti din Sfântul Munte Athos – Culese din scrisorile şi omiliile Avvei Efrem, Editura Bunavestire, 2001, pp. 190-191)