Smereşte-te, iar de acum încolo spovedeşte-te, deoarece spovedania conţine cea mai sfântă smerenie, fără de care nimeni nu poate fi mântuit. Diavolul se bucură nespus când reuşeşte să-l facă pe om să-şi ascundă gândurile diabolice. În acest fel el îşi împlineşte scopul său premeditat, de distrugere a sufletului.

Ţi-am scris despre conştiinţă faptul că trebuie să fim cu grijă ca nu cumva să facem ceva care s-o facă să ne condamne sau să ne reproşeze ceva. Ţine minte că Dumnezeu vede totul şi că nimic nu rămâne ascuns de ochii săi. Deci, cum aş putea spune minciuni dinaintea Domnului? Nu ştii că minciunile sunt de la diavolul şi că prin nepurtarea de grijă, acest lucru devine o practică şi apoi un obicei, iar mai apoi o patimă şi nu ştii că mincinoşii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? (Apoc. 21, 8). Teme-te de Dumnezeu. El nu Se mulţumeşte cu ofrandele materiale atunci când noi neglijăm atenţia necesară omului lăuntric. Dar e nevoie să le facem pe acestea şi pe acelea să nu le lăsăm (Mt. 23, 23). Fii atent la propria-ţi conştiinţă, căci noi nu ştim ceasul morţii noastre. Iar dacă noi nu ne plătim toate datoriile creditorului nostru (adică propriei noastre conştiinţe), el ne va acuza cu vehemenţă, fără reţinere. Atunci – vai! – gura noastră va rămâne tăcută, fără să aibă vreun răspuns de dat.

(Comori duhovniceşti din Sfântul Munte Athos – Culese din scrisorile şi omiliile Avvei Efrem, Editura Bunavestire, 2001, pp. 71-72)