Această credinţă este oferită de Dumnezeu tuturor oamenilor şi tuturor generaţiilor pământeşti. Dar cel păcătos nu o poate accepta atât timp cât nu se căieşte şi nu se purifică de nedreptatea, aroganţa şi cruzimea sa. Cum ar putea cei care au profanat icoana lui Dumnezeu din ei înşişi să accepte această credinţă? Glasul cerului nu găseşte ecou în sufletul lor. Când Regele cerurilor va înlătura definitiv perdeaua de mistere cu mâna Sa şi va apărea învăluit în nori de îngeri, va fi dureros - vai ce dureros va fi şi ce înspăimântător va fi în acea clipă pentru necredincioşi! Dar binecuvântate, binecuvântate sunt sufletele pure şi caste! De o mie de ori, binecuvântaţi sunt cei ce-şi purifică din timp sufletele de răutate şi acceptă şi păstrează credinţa în Dumnezeu - pacea cerească în inimile lor pure şi în sufletele lor drepte. Ei nu vor fi ruşinaţi în ceruri de către Sfânta şi Preanevinovata Fecioară, Maica Domnului şi vor primi de la Fiul său binecuvântarea şi viaţa veşnică.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Credinţa poporului lui Dumnezeu, traducere de Diana Potlog, Editura Sophia, Bucureşti, 2001, p. 23)