Dar pacea este de la Domnul,

«Al păcii El este izvor»,

De nu vei alerga la Dânsul,

Alergi zadarnic - fără spor.

Împacă-te întâi cu Domnul,

Croindu-ţi viaţă «după duh»,

De nu vei împlini acestea,

Împrăștii munca în văzduh.

Câștigă-ţi dragostea curată,

Străină de făţărnicii,

De nu vei dobândi aceasta,

Nimic nu faci cu bogăţii.

Iubește viaţa cumpătată

Și lasă portul dezmăţat,

Iar dacă nu pricepi aceasta,

Degeaba te-ai civilizat.

Întoarce-ţi iar privirea minţii

Spre veacurile din trecut

Cu duhul rodnic al credinţei

Și vei afla tot ce-ai pierdut.

Precum nu poţi să prinzi

cu mâna

Din apă, luna nicidecum,

Așa nici pe «himera» vieţii

Din calea veacului de-acum.

Civilizaţia modernă

Un «duh strein» ţi-a făurit

Și de lumina mântuirii

Cu dezgustare te-ai ferit!

Precum aleargă sateliţii

În jurul globului mereu

Așa după «himere» astăzi,

Alergi uitând de Dumnezeu!

Alergi, cu mii de meșteșuguri,

Cu o viteză de nespus,

Dar goana este spre pierzare

Căci nu-i pe «calea lui Iisus»!

(Sfântul Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul, „Pentru cei cu sufletul nevoiaș ca mine...”, Editura Doxologia, Iași, 2011)