Distincțiile bisericești sunt semne onorifice, asemănătoare decorațiilor sau premiilor, care se acordă de către autoritatea bisericească persoanelor clericale care se remarcă printr-o activitate pastorală, administrativă și cărturărească deosebită.

Hirotesiile pentru acordarea de funcții administrative și de ranguri onorifice se săvârşesc după o rânduială comună pentru toate cazurile. Candidatul sau alesul este dus în faţa episcopului cu acelaşi ceremonial ca şi la hirotonie. După ce face trei metanii în mijlocul bisericii, îl iau diaconii sau preoţii şi, plecându-i capul, zic pe rând: „Porunceşte! Porunciţi! Porunceşte, Preasfinţite Stăpane, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotesit (arhidiacon, duhovnic, protoiereu, iconom, egumen, stareț, iconom stavrofor etc.)”.

În faţa episcopului, care stă între uşile împărăteşti, candidatul îngenunchează, episcopul îl binecuvintează pe cap de trei ori şi, punându-i mâna dreaptă pe cap, îi citeşte rugăciunea respectivă de hirotesire. Candidatul se ridică şi primeşte de la episcop insignele demnităţii sau rangului care i s-a dat (crucea pectorală la stavrofori, cârja sau toiagul păstoresc la stareţi, brâul roşu sau violet la protopopi, profesori şi consilieri etc.), în timp ce se cântă: „Vrednic este”. La hirotesia de duhovnic se dă noului duhovnic crucea şi Molitfelnicul, necesare în Taina Mărturisirii. Ceva mai lungă şi mai solemnă este hirotesia de stareţ sau egumen.

Pentru preoți și uneori pentru diaconii de mir există trei distincții onorifice bisericești, și anume, sachelar, iconom și iconom stavrofor. Acestea se oferă de către episcopul locului pentru activități pastorale și merite deosebite în activitatea preoților. Semnul distinctiv al sachelarilor este dreptul de a purta brâul de culoare albastră. Iconomului i se oferă dreptul de a purta brâu de culoare albastră, giubea sau rasă, iar la veșmintele preoțești adaugă bedernița, acel romb care atârnă pe șoldul drept, legată de gât cu o panglică specială care trece peste umărul stâng. Cei investiți cu rangul de iconomi stavrofori poartă Sfânta Cruce la gât în timpul slujbelor bisericești, stavrofor însemnând purtător de cruce.

Există distincții bisericești onorifice și pentru clerul monahal, dar ele nu sunt stări sau trepte harice, ci doar onorifice și nu conferă o identitate proprie sau aparte. Acestea sunt sincel, protosincel (protosinghel) și arhimandrit. Aceste grade sau distincții monahale se dau de către chiriarhul locului, pe baza recomandărilor consiliului duhovnicesc al mănăstirii, numai persoanelor clericale călugărești cu merite deosebite și cu pregătire teologică corespunzătoare.

Distincțiile bisericești onorifice au rolul de a stimula activitatea slujitorilor bisericești, căci ele vin ca o răsplată a unei munci asidue depuse în slujirea Bisericii.

(Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, volumul III, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, pp. 238-240)