Icoanele sunt acest exercițiu al îndemnului „Vino și vezi!”, un exercițiu în care Dumnezeu, de fiecare dată, ni Se prezintă viu, ni Se prezintă făcător de miuni, un exercițiu în care icoanele se vădesc, de fiecare dată, a fi izvor de energie necreată, de har dumnezeiesc, care, iată, luminează lumea cu lumina dreptei-credințe, ce nu poate fi nicicând oprită, lucrarea ziditoare a icoanei lucrând neîncetat în sufletul omului.

Aceste icoane despre care astăzi aducem mărturie, și către care aducem rugăciune, sunt întărite, de fiecare dată, cu prezența harului divin și cu melancolia aceasta, cu dorul după dumnezeiescul Rai.

(Preot Conf. Dr. Constantin Necula, Propovăduind Evanghelia iertării, Editura Agnos, Sibiu, 2012, p. 21)