Trebuie neapărat să ne ocupăm în mod foarte serios de educarea comunitară a copiilor: lucrul acesta este deosebit de important pentru familiile de neofiţi, care nu sunt încă pătrunse adânc de Ortodoxie, pentru familiile incomplete, pentru familiile cu un singur copil, fiindcă un copil unic nu ştie ce înseamnă deplinătatea comunicării cu alţi copii.

De aceea, trebuie să ne adunăm la conferinţe, trebuie neapărat să organizăm tabere pentru copii, în care să-i adunăm, ferindu-i pentru o vreme de influenţele dăunătoare şi încredinţându-i spre educare unor pedagogi ortodocşi; de aceea, trebuie neapărat să facem împreună pelerinaje şi plimbări, să sărbătorim împreună praznicele, trebuie neapărat să mergem unii la alţii în ospeţie.

Trebuie să organizăm cumva comunicarea şi comuniunea dintre noi, s-o facem ortodoxă, să facem să renască obiceiurile ortodoxe. Trebuie să-l invităm pe preot la noi acasă şi, în general, să ne dăm toată silinţa. (Protoiereu Arcadie Șatov)

(Educarea copilului: sfaturi ale duhovnicilor și psihologilor ortodocși, Traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, București, Editura Sophia, 2013, p. 33)