Începutul mântuirii noastre este frica de Dumnezeu: din ea se naşte buna ascultare, iar din aceasta părăsirea şi dispreţuirea a tot ce este pământesc; din aceasta se naşte smerenia, iar din smerenie se naşte omorârea voii tale; prin omorârea voii tale se usucă rădăcinile patimilor; iar când aceste rădăcini se usucă, atunci cad de la sine toate ramurile păcatului, răutăţile, căderile sufletului; după tăierea patimilor şi a păcatelor, se înmulţesc virtuţile; prin înmulţirea virtuţilor se săvârşeşte curăţirea inimii, iar curăţia inimii duce la desăvârşirea îngerească, prin harul şi iubirea de oameni a Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine slava, cinstea şi închinăciunea, dimpreună şi Celui Fără de început al Său Părinte, şi Duhului Celui de o Fiinţă, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.

(Patericul Lavrei Sfântului Sava, Editura Egumenița, 2010, p. 114)