IPS Părinte Teofan: „Nimic nu iubește Dumnezeu mai mult decât pe omul smerit și umilit la inimă, care are frică de El”
Sufletul mândru și încovoiat de greutatea trufiei se îndreaptă din nou prin smerenie; nimic nu iubește Dumnezeu mai mult decât pe omul smerit și umilit la inimă, care are frică de El.
Nu se mai poate numi creștin, adică având numele lui Hristos, omul bolnav de gârbovire sufletească. Cum poate fi tămăduit cel gârbov în sufletul său?
În primul rând prin credință. În al doilea rând, trebuie să subliniem că pe noi ne face gârbovi păcatul și nu ne putem îndrepta din nou decât prin pocăință. În al treilea rând, devine omul gârbov în sufletul său prin mândrie. Sufletul mândru și încovoiat de greutatea trufiei se îndreaptă din nou prin smerenie; nimic nu iubește Dumnezeu mai mult decât pe omul smerit și umilit la inimă, care are frică de El.
Un alt lucru prin care omul își face sufletul gârbov din suflet drept este omul care judecă pe altul, omul care ține minte răul. Și cum se îndreptă sufletul celui care ține minte răul și judecă? Prin iubire și iertare.
(Fragment din cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, rostit în duminica a 27-a după Rusalii – Tămăduirea femeii gârbove, la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Golăiești)
Episcopul Gherasim Putneanul, un suflet mărinimos care se bucura sincer și nevinovat pentru binele aproapelui său
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro