Mănăstirea Curtea de Argeş

 

Loc de odihnă al Sfintei Filofteia, Mănăstirea Curtea de Argeş este o capodoperă a arhitecturii medievale şi unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj şi rugăciune din judeţul Argeş.

Mănăstirea a fost construită de Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1517) pe locul unei vechi mitropolii. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost finalizată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Între anii 1875-1886, la inițiativa Regelui Carol I, biserica mănăstirii a intrat într-un amplu proces de restaurare, condus de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc. Conform specialiştilor, valoarea istorică a monumentului a fost diminuată în urma lucrărilor de restaurare, prin înlăturarea zidului fortificat din exterior și prin demolarea vechii clopotnițe. În anul 1886 a început construirea palatului administrativ din latura de est a complexului.

Din punct de vedere arhitectural, biserica este alcătuită dintr-un pronaos larg, contopit cu naosul, în care se află cei 12 stâlpi interiori. Aceştia susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale, care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este scos în evidenţă în acest fel, deoarece îndeplineşte și funcția de necropolă. În fața intrării se află un aghiasmatar a cărui cupolă se sprijină pe patru coloane din marmură, împodobite cu desene.

Pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, Mănăstirea Curtea de Argeş a fost şi necropolă domnească, iar mai apoi necropolă regală. Pronaosul bisericii găzduieşte mormintele principalilor ctitori: Neagoe Basarab (†1521), Doamna Despina (†1554), soţia lui Neagoe Basarab, mormântul Doamnei Stana (†1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei. Tot în pronaos se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi (†1529), soţul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, dar şi mormintele regilor României: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria.

În cadrul colecţiei de obiecte bisericeşti de la Mănăstirea Curtea de Argeş poate fi observat atât vechiul iconostas, ce cuprinde şi câteva icoane din vremea domnitorului Șerban Cantacuzino (sec. XVII), cât şi Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta.

Mănăstirea Curtea de Argeş este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare AG-II-a-A-13628.

De la același autor

Ultimele din categorie