Relaţia om-natură are o semnificaţie aparte. Atitu­dinea omului de rând faţă de natură devine în colinde atitudinea Maicii Domnului. Astfel, anumiţi copaci sau animale sunt blestemaţi întrucât nu au fost sensibili la nevoile Maicii Domnului, în timp ce alţii sunt bine­cuvântaţi. Plopul a fost blestemat pentru că, prin frea­mătul frunzei sale, dar mai ales prin puţina sa umbră, nu a putut oferi un loc prielnic odihnei, unde Maica Domnului, obosită de greutatea drumului şi de arşiţa soarelui, să dea naştere Pruncului Sfânt. Tisa este însă binecuvântată pentru umbra deasă pe care o oferă, în acelaşi mod, calul este blestemat pentru freamătul şi nechezatul său, în timp ce boul este binecuvântat pentru blândeţea şi cuminţenia lui, la fel ca şi oile. Interesant este faptul că Maica Domnului nu pedep­seşte în nume propriu, ci în numele lui Dumnezeu şi al Fiului său.

Steaua – vestitor al naşterii Mântuitorului – este prezentă în colinde luminând şi adeverind despre Prun­cuţul „mititel, înfăşeţel”, culcat în iesle. Prezenţi sunt şi păstorii, craii de la Răsărit, cetele îngereşti, care îi cuprind – în închinarea şi bucuria lor – pe cei ce cântă şi pe cei ce ascultă colinda.

Colindele surprind pururea fecioria Maicii Domnu­lui, dar şi maternitatea ei divină, faptul incontestabil că ea este cu adevărat Născătoare de Dumnezeu. No­tele esenţiale ale mariologiei ortodoxe au trecut şi în colindele religioase, însă nu ca o teologie scolastică, ci într-un mod simplu, clar, accesibil, folosind expresii specifice cântărilor liturgice. Atributele Maicii Dom­nului nu sunt puse sub semnul întrebării, ci sunt în­ţelese şi primite prin credinţă. De înţelesul tainelor dumnezeieşti trebuie să te apropii întotdeauna cu frică şi cu cutremur. Tainele nu se supun raţiona­mentelor, ci ele trebuie primite – cum spuneam mai sus – prin credinţă, ca un dar al lui Dumnezeu.

(Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții – O sinteză pentru omul grăbit, Editura Pars Pro Toto, Iași, 2014, pp. 142-144)