Chiar dacă am auzit despre martiriul Sfântului Pantelimon, sau am citit despre el, puțini dintre noi știm, probabil, că în ziua în care a fost martirizat s-au petrecut mai multe minuni.

Cine a fost Sfântul Pantelimon?

Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 284 la Nicomidia din părinții Eustorgios, senator păgân, și Evula, care era creștină. Părinții săi i-au dat numele de Pantoleon, care în traducere înseamnă „cel în toate puternic ca un leu”. După trecerea la Domnul a mamei sale, a fost încredințat spre educație lui Eufrosin, medic de renume. După doar puțină vreme, ajunge la o cunoaștere desăvârșită a artei medicale, astfel încât împăratul Maximian, care îi remarcase calitățile, intenționa să îl ia la palat, ca medic particular. După ce petrece mult timp închinându-se la idoli, după îndemnul tatălui său, îl întâlnește pe preotul Ermolae și primește Botezul. Din cauză că era căutat de mulți bolnavi, și fiincă tocmai îngrijise un creștin tocmai chinuit din ordinul împăratului, ceilalți medici din Nicomidia au profitat de ocazie și l-au denunțat pe Pantoleon la împărat, care poruncește ca acesta să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să-i fie tăiat capul.

Ce s-a întâmplat în ziua martiriului său?

Sinaxarul ne spune că, în ultima zi de pe acest pământ a Sfântului Pantelimon, ostașii, urmând porunca împăratului, l-au scos în afara cetății și l-au legat de un măslin, după care călăul l-a lovit puternic pe sfânt cu sabia peste grumaji. În acel moment, fierul s-a îndoit ca ceara, iar trupul sfântului n-a fost rănit pentru că încă nu-și încheiase rugăciunea. Atunci ostaşii, înspăimântându-se, au zis: „Mare este Dumnezeul creştinilor!”. Apoi, căzând la picioarele Sfântului, s-au rugat cu toții: „Rugămu-ne ţie, robul lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, ca să se ierte păcatele noastre, câte ţi-am făcut ţie din porunca împăratului!”.

Atunci, sfântul le-a răspuns: „De nu veţi săvârşi porunca voastră, nu veţi câştiga milă de la Hristos al meu!”. Deci, apropiindu-se ostaşii, mai întâi i-au sărutat trupul lui, apoi au poruncit unuia din ei şi a tăiat capul Sfântului Pantelimon, însă o mare minune s-a întâmplat: în loc de sânge, din trupul lui a curs lapte alb precum zăpada în zilele însorite de iarnă. De asemenea, măslinul uscat de care era legat s-a umplut de roadele sale și a înverzit, iar mulţimea de popor care a fost de faţă, văzând aceasta, a crezut în Hristos și s-a botezat.

În momentul în care și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, din cer s-au auzit următoarele cuvinte:

„Slujitor credincios, dorința ta va fi acum îndeplinită, porțile cerului îți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiților, ajutor celor încercați, doctor bolnavilor și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon (adică preamilostiv)”.

Capul Sfântului Pantelimon se păstrează la Mănăstirea Rusikon (a rușilor) din Sfântul Munte Athos, iar fragmente din sfintele sale moaște sunt prezente în Catedrala din Constanța, Catedrala Episcopală din Galați, Catedrala Mitropolitană din Iași și în multe alte biserici din țara noastră.

Din anul 303, anul morții sale, Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitor al medicilor, multe spitale și așezăminte de îngrijire a celor în suferință purtând numele său.

Vă recomandăm să mai citiți și:

• Acatistul Sfântului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon
• Sfântul Luca şi Sfântul Pante­limon, prezenţi în sala de operaţii
• Canon de rugăciune către Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon
• Cum îl recunoștem pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon în icoane?
• Odoarele Mănăstirii „Sfântul Pantelimon” – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos