„Miracle, miracle!”: Cum au fost descoperite moaștele Sfinților Epictet și Astion, cei mai vechi martiri ai României
La o lună după prăznuirea sfinților Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel, martirizați prin decapitare pentru credința lor, între Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea se află din nou în sărbătoare: pe 8 iulie, an de an, sunt cinstiți Sfintii Epictet si Astion, cei mai vechi martiri din tara noastra, atestati de izvoarele aghiografice.
În actul martiric al Sfinților Mucenici Epictet și Astion păstrat până astăzi într-o copie din secolul al XV-lea, aflată în arhiva bisericii Mântuitorului din Utrecht (Olanda) se menționează că aceștia au pătimit ca urmare a persecuției dezlănțuite de împăratul Dioclețian (284-305).
Sfantul Epictet era originar, probabil, din zona Frigiei. S-a învrednicit de darul preoţiei şi a devenit un neobosit propovăduitor al Evangheliei lui Hristos în patria sa, convertind la creştinism şi botezând în numele Preasfintei Treimi mulţi locuitori frigieni. Pentru sfințenia vieții sale, a primit darul vindecării orbilor, a ologilor și a celor demonizați. Ucenicul său, Sfântul Astion, era nepotul senatorului roman Iulian. Printr-o întâmplare, îl cunoaște pe preotul Epictet și, după ce se botează, împreuna cu acesta, ajunge în Sciţia Mică (Dobrogea), în oraşul Halmyris (Almiridensis), situat pe braţul de sud al Dunării, unde nu era nimeni ca să-i cunoască sau să le știe țara de origine.
Comandantul Latronianus, auzind că cei doi îndeamnă locuitorii să se boteze în numele Preasfintei Treimi, s-a înfuriat și a poruncit ca, atunci când va apune soarele, cei doi să fie arestați și duși la închisoare. După mai multe zile de audieri și după ce carnea de pe corp le-a fost jupuită cu gheare de fier, văzând că cei doi nu renunță la credința lor, guvernatorul ordonă să li se taie capetele, cei doi primind martiriul în orașul Halmyris, la data de 8 iulie 290. În actul loc martiric se menționează că, trupurile celor doi erau albe ca zăpada și că cei ce sufereau de vreo boală, durere sau grijă și se atingeau cu credință de acestea sau le sărutau cu evlavie, se vindecau.
După Edictul de la Milan din anul 313, osemintele sfinților au fost îngropate în cripta bazilicii episcopale din Halmyris, unde au rămas neatinse timp de 1.700 de ani, până la descoperirea lor din data de 15 august 2001.
Atunci, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, o echipă de arheologi, români și americani, ortodocşi şi baptişti deopotrivă, conduși de dr. Mihail Zaharia, cercetător știintific principal la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucuresti, au descoperit moaştele celor doi sfinţi, îngropate sub altarul bazilicii episcopale din vechea cetate a Halmyrisului. „După ce am curățat, am văzut paturile și inscripția pictată de pe peretele estic al criptei, pe care se puteau descifra câteva cuvinte în limba greacă, precum «martirii lui Hr» de două ori, «Asto», iar putin mai departe litera «n» și primele litere ale verbului «ibrio», care înseamnă «a lovi», ceea ce dovedeste foarte clar că aici a avut loc un act martiric”, a spus dr. Mihail Zaharia.
De asemenea, în momentul descoperirii, arheologii voluntari baptiști erau deosebit de uimiți de faptul că sfintele moaște erau galbene și frumos-mirositoare, după cum a transmis cu acel prilej Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului:
„Strigau «Miracle, miracle!». Voiau să-mi arate minunea la care au participat. Şi, cu adevărat am fost pătruns de fior, am fost pătruns de o credinţă care nu a avut până atunci atâta putere ca în clipa aceea”.
Astăzi, moaștele Sfinților Epictet și Astion se găsesc la Mănăstirea Halmyris, situată în partea de nord-est a Dobrogei, la doar 2,5 km de localitatea Murighiol, Tulcea.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Schitul Vovidenia, file de istorie (I)
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro