Moaștele Sfintei Arghira
Sfânta Arghira a trecut la Domnul în ziua de 5 aprilie 1725, în urma cruntelor chinuri pe care le-a suferit timp de 16 ani în temnița din Haskoy și a fost înmormântată în gropnița nobiliară din incinta cimitirului Bisericii Sfintei Paraschevi din Haskyoi, veche bazilică bizantină rectitorită de Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu la anul 1692.
Cimitirul Bisericii Sfintei Paraschevi-Prikydion era în aceea vreme gropniță patriarhală și nobiliară pentru urmașii foștilor demnitari bizantini, iar sfânta a fost înmormântată acolo pentru că închisoarea se afla în apropiere.
La data plecării ei la Dumnezeu, părinții sfintei încă trăiau, dar nu o mai văzuseră de la vârsta de 18 ani, când sfânta a plecat spre Constantinopol ca să-și salveze credința. La trei ani după îngropare, în timpul patriarhului Paisie al II-lea, în anul 1728, părinții ei au venit la biserica din Haskoy și au rugat Patriarhia să le aprobe deshumarea fiicei lor.
Aflarea moaștelor
Locuitorii din zonă mărturiseau că la mormântul sfintei se arătau anumite semne care au atras atenția, iar patriarhul, și pentru a lămuri acele semne, și-a dat acordul pentru deshumare, chiar dacă trecuseră doar trei ani de la înmormântare. La mormântul sfintei lumânările ardeau mult timp, chiar zile întregi, în condițiile în care oriunde în altă parte s-ar fi topit normal. Florile de primăvară, care în mod obișnuit s-ar fi uscat în cel mult o lună, în ciuda căldurii toride a verii, rămâneau înflorite până toamna târziu, iar păsările cerului, fără să murdărească mormântul sfintei, zilnic veneau, ciripeau sau cântau și stăteau pe mormântul sfintei, peste care deseori noaptea se așeza o pală de lumină ce o străjuia.
Deshumarea s-a făcut la 30 aprilie 1728, iar trupul sfintei a fost găsit neputrezit și bine mirositor. Patriarhul de Constantinopol, Paisie al II-lea (1726-1732), venind de la Fanar la Haskoy pentru a se încredința de aceste fapte și de manifestările de evlavie ale credincioșilor, a stabilit cinstirea Sfintei Arghira printr-un act de canonizare pentru data de 30 aprilie.
Ocrotitoarea croitoreselor din Constantinopol
Sfintele moaște ale Neomartirei Arghira, până în septembrie 1955, s-au aflat într-o raclă din lemn, așezată în partea stângă a Bisericii Sfintei Paraschevi, sub scara amvonului. Acestea erau fără cap, deoarece potrivit unei mărturii, în anul 1728, în ziua deshumării, acesta a fost desprins de trupul sfintei de către un monah rus, care l-a dus în Rusia. În fiecare an, grecii din Constantinopol se adunau în ziua de 30 aprilie la Sfânta Arghira care, pentru minunile din secolele XVIII-XIX, până la 1955, era iubită de creștini, dar apreciată și de turci – fiindcă de la începutul cinstirii ei până astăzi este considerată ocrotitoarea croitoreselor și a celor care confecționează pânzeturi în Constantinopol.
Încercarea din anul 1955
În anul 1955, grecii din Constantinopol au fost deposedați de case, arestați și supuși la multe suferințe și nedreptăți.
În septembrie 1955, printre alte multe clădiri ale grecilor ortodocși a avut de suferit și Biserica „Sfânta Paraschevi” din Haskoy. Sfintele moaște ale Sfintei Arghira au fost arse, împreună cu racla în care se aflau, în locul numit „briane”, partea cea mai întinsă care se afla la acea vreme în fața intrării de nord a gardului bisericii, ce a fost construit în zilele noastre. Au fost salvate numai părticele din sfintele moaște, mâna sfintei, care a fost luată de paraclisierul de atunci al bisericii, vrednicul de pomenire Theoharis, care le-a ascuns și apoi le-a predat Patriarhiei Constantinopolului, unde au fost păstrate pentru câțiva ani. Sfintele moaște au fost reașezate în biserica reînălțată a Sfintei Paraschevi în anul 1961, fiind puse în raclă de marmură, înfrumusețată cu icoana Sfintei Noii Mucenițe, în locul unde înainte de evenimentele din 1955 se găsea icoana Născătoarei de Dumnezeu.
Procesiunea cu moaștele Sfintei Arghira
O parte din sfintele moaște – din mâna sfintei – sunt păstrate într-o raclă din aur și argint la sediul Patriarhiei din Balat – Fener și aceste sfinte moaște în fiecare an sunt aduse de către ierarhul eparhiot, Mitropolitul Ghenadios de Sasima, pentru procesiune și închinare la ziua de prăznuire a Sfintei Noii Mucenițe Arghira.
În vechime, în timpul procesiunii cu sfintele moaște, racla era purtată de femei și fete care primeau în schimbul acestei osteneli, ca binecuvântare, ace de cusut și părticele de ață ce fuseseră înainte atinse de aceleași sfinte moaște.
Kathisma – locul odihnei Maicii Domnului în drum spre Betleem
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro