Foarte mulţi oameni care doresc să ducă viaţă evlavioasă cad într-o desăvârşită nedumerire atunci când în ei se ridică gândurile şi simţămintele poftei trupeşti. Ei privesc acest lucru ca pe ceva ciudat, care n-ar trebui să se întâmple; cad din această pricină în slăbănogire şi neorânduială sufletească, adeseori se hotărăsc să părăsească viaţa plăcută lui Dumnezeu, mărturisindu-se neînstare de ea. Această părere despre sine este cu totul greşită! Firea  noastră este în stare de cădere. În starea de cădere, poftele trupeşti sunt fireşti pentru ea şi nu pot să nu răsară din ea. Aşadar, nu trebuie să ne minunăm şi să cădem în nedumerire atunci când apar gânduri, închipuiri, simţăminte ale poftei trupeşti: aceasta este o necesitate firească. Fiecare om este supus ei; i-au fost supuşi şi toţi oamenii sfinţi. 

(Sfântul Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 27-28)