Părintele Mitropolit Teofan: „În viața noastră nu există decât o singură scăpare: să ne întoarcem la Dumnezeu”

Știri

Părintele Mitropolit Teofan: „În viața noastră nu există decât o singură scăpare: să ne întoarcem la Dumnezeu”

În Duminica a 34-a după Rusalii, 12 februarie 2023, cea de-a doua din perioada Triodului – A Întoarcerii Fiului risipitor, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Iași alături de un sobor de preoți și diaconi.

Credincioșii care au venit în număr mare de la primele ore ale dimineții la Catedrala Mitropolitană din Iași  s-au rugat împreună cu Mitropolitul Moldovei și Bucovinei la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie.

În cadrul Sfintei Liturghii, după citirea pasajului evanghelic rânduit de Biserică, ierarhul a explicat ce înseamnă a face voia lui Dumnezeu:

În viața noastră nu există decât o singură scăpare: să ne întoarcem la Dumnezeu. O singură scăpare, la un singur Dumnezeu. Noi, de obicei, alegem unelte omenești pentru a ne rezolva problemele și ne dăm seama, în cele din urmă, că toată strădania noastră este în deșert. Întoarcerea acasă înseamnă voința de a lepăda voia proprie și a urma voia lui Dumnezeu. A urma voia lui Dumnezeu înseamnă a ne tăia voia noastră, a renunța la ea și a ne lăsa, apoi, moale în brațele lui Dumnezeu, într-o dulce și sfântă îmbrățișare. Noi, de obicei, știți foarte bine, urmăm voia noastră, fie când e vorba de o mâncare pe care n-ar trebui să o mâncăm, de un film pe care nu ar trebui să-l vedem, de o frumusețe străină care nu ar trebui să ne fure inima. Și, de multe ori, cedăm acestor ispite, adică facem voia noastră. A ne lupta pentru a rezista în fața acestor ispitiri înseamnă a face voia Domnului și a ne întoarce acasă.

De ce este atât de importantă parabola „Fiului risipitor”?

Întrucât ne dezvăluie bunătatea lui Dumnezeu arătată fiului rătăcit, dar și nouă, tuturor, de ne vom asemăna cu el – nu în degradare spirituală, ci în pocăință și întoarcere sinceră.

În rătăcirea lui, ne revedem propriile căderi, iar în întoarcerea sa o întrezărim pe a noastră.