Există, pentru fiecare, un timp al pelerinajului. Există, pentru fiecare, un timp al întâlnirii cu Sfânta Parascheva. Elena Manea a venit de la București și s-a așezat pentru prima dată la rândul ce duce spre închinare la moaștele Sfintei. E luminoasă și fericită, încrezătoare în drumul ce-l parcurge. „Pur și simplu, așa am simțit. Să ajung anul acesta pentru prima dată la Cuvioasa și să sper că de acum o voi face mai des! E ceva care vine din interior, nu pot descrie. Dar pot spune că sunt oameni care te ajută să descoperi drumul. În momentul în care te văd jos, căzut, vin, te ridică și-ți spun: Hai, e cazul să faci ceva pentru tine, pentru viața ta, pentru copiii tăi, pentru cei din jurul tău!”.

Dumnezeu lucrează, așadar, prin oameni. Și când conștientizăm asta, devenim aliații Lui, ni-i facem pe sfinți prieteni și ne rugăm pentru noi, dar și pentru aproapele nostru. „Mă rog pentru sănătate și înțelepciune, să ne lumineze Dumnezeu mințile, să ne îmblânzească și tot ce-i bun în lumea asta să se întâmple și la noi în țară. Lucrurile au scăpat un pic de sub control. Parcă nici noi nu mai suntem ce-am fost, nici copiii noști nu sunt chiar bine. Nu mai avem putere să-i educăm, nu mai avem putere să ne înțelegem noi pe noi. Dacă nu vom conștientiza asta și dacă nu ne vom apropia de Bunul Dumnezeu, ne vom pierde, cu siguranță”, atrage atenția Elena Manea. Își păstrează, însă, nădejdea și credința și rămâne luminoasă. Orele pe care le va petrece până va ajunge la racla Sfintei Parascheva o vor ajuta să-și pună ordine în gânduri și în suflet și-i vor da putere să pășească, pe mai departe, pe drumul cel bun.

(Mărturie de la Hramul Sfintei Parascheva – Iași, 2017)