Pentru căsătorie să nu căutăm un „partener”, ci un prieten pentru viață
Când omul va înțelege că are nevoie de căldură omenească, pe care nu o înlocuiește niciun confort și nicio mașină, atunci va căuta în celălalt nu un partener, ci un prieten pentru viață; atunci familia va deveni, pentru toți membrii săi, un izvor de bucurie, o școală a dragostei și o flacără aprinsă în lumea aceasta rece.
Căsătoria este năzuinţa spre o relaţie sufletească reciprocă. Este ca şi cum unul dintre soţi îl împlineşte pe celălalt. Căsătoria este o căldură emoţională, care încălzeşte sufletele oamenilor. Doar credinţa creştinească şi viaţa bisericească pot reanima, pot renaşte sufletul omenesc, pot insufla în el dragoste.
Când omul va înţelege că are nevoie de căldură omenească, pe care nu o înlocuieşte niciun confort şi nicio maşină, atunci va căuta în celălalt nu un partener, ci un prieten pentru viaţă; atunci familia va deveni, pentru toţi membrii săi, un izvor de bucurie, o şcoală a dragostei şi o flacără aprinsă în lumea aceasta rece.
(Arhimandritul Rafail Karelin, Învățături despre taina căsătoriei, trad. din limba rusă de Corina-Alexandra Toader, Ed. Sophia, București, 2013, p. 12)